In Romania, "peste 300 de ferme mari ar urma sa fie afectate" de limitarea subventiilor in agricultura, indiferent de suprafata, la suma de 300.000 de euro.
Propunerea legislativa face parte din proiectul de revizuire a Politicii Agricole Comune, lansat saptamana trecuta de comisarul european pentru agricultura, Dacian Ciolos. "Sunt sute de mii de euro sau, pentru unele ferme foarte mari, chiar milioane de euro care nu vor mai fi acordate prin acest sistem de plata", a declarat Dacian Ciolos, intr-un interviu acordat HotNews.ro.
Dan Tapalaga: Domnule comisar CioloE™, ati lansat de curand propunerile de reformare a Politicii Agricole Comune. Acestea ar urma sa mai treaca si de Parlamentul European, si de Consiliul de Ministri, unde este de asteptat, cel putin in parlament, sa aveti opozitie sau un lobby puternic din partea celor care critica aceste propuneri. Primele reactii critice puternice au venit din cauza limitarii subventiilor, indiferent de suprafata, la suma de 300.000 de euro. V-ati atras critici si din tara, am vazut reactia ministrului Leonard Orban, dar si de afara. Iar in mod curios, as zice, desi Romania este trecuta printre marii beneficiari ai noilor reguli, reprezentanti ai guvernului, cum spuneam, v-au criticat pe motiv ca se vor faramita si mai mult fermele din Romania.
Dacian CioloE™: In primul rand, eu nu le-as lua ca si critici, ci ca si observatii care pot sa se constituie intr-o pozitie de negociere a unor structuri, institutii, care sunt implicate in procesul de decizie. Pentru ca o critica poate sa vina din afara procesului decizional, sa spuna: "Ceea ce decideti nu e bun". In structura actuala, Comisia Europeana e cea care face propunerile legislative care apoi sunt adoptate de catre parlament si de catre consiliu. Parlamentul si consiliul au dreptul sa vina cu propuneri de amendamente, cu propuneri de modificari, de adaptari, care vor fi discutate in procesul decizional. Acum, specific pentru aceasta plafonare a subventiei, a platilor directe: nu e o surpriza pentru nimeni, pentru ca nu a scos-o comisarul CioloE™ dintr-un joben aceasta propunere. Ea e rezultatul unei dezbateri publice privind viitorul Politicii Agricole Comune care a fost organizata inca la inceputul anului trecut.
E˜i alaturi de schema pentru fermele mici, alaturi de sustinerea financiara a unor practici agricole benefice pentru mediu, si aceasta plafonare a subventiilor pentru fermele foarte mari a fost una din solicitarile care au iesit din sondajele de opinie pe care le-am realizat. E˜i asta vreau sa va spun, ca se face nu pentru ca cineva e impotriva fermelor mari; avem nevoie si de ferme mari, asa cum avem nevoie si de ferme mici si mijlocii, doar ca nu putem justifica subventii nelimitate care sunt prezentate ca fiind o sustinere a venitului de baza a unui agricultor sau a unei ferme. Nu pot sa mearga la sute de mii, milioane de euro din bani publici, pentru ca riscam sa pierdem credibilitatea politicii agricole.
D.T.: Asadar, Romania ar putea cere ridicarea acestui plafon de la 300.000 mai sus?
D.C.: Sigur, nivelul plafonului, modul cum s-ar face plafonarea respectiva, modul cum sa fie folositi banii respectivi degajati din plafonare vor fi discutate. Pentru ca vreau sa va spun ca Romania sau orice stat membru unde se aplica plafonarea in fermele mari nu pierde nici un euro. Banii raman in Romania, banii pot fi folositi inclusiv pentru fermele mari, dar intr-un mod transparent. Adica va trebui sa se stie la ce folosesc banii respectivi. E˜i de asta noi am propus ca banii care sunt degajati din plafonare sa mearga pe o masura de investitii, de modernizare, de introducere a inovarii, a rezultatului cercetarii pentru o perfectionare a structurii si sistemului de productie, masura de care sa beneficieze inclusiv fermele mari. Deci, toate aceste lucruri vor fi discutate, vom vedea care e dispozitivul cel mai eficient pentru ca, pe de o parte, sa putem justifica bine utilizarea fondurilor Politicii Agricole Comune, fermele mari sa poata sa isi faca treaba, dar sa sustinem ansamblul agriculturii din Uniunea Europeana.
D.T.: As mai vrea sa ramanem putin la acest subiect, pentru ca ati reusit, nu dumneavoastra, ci prin propunerile astea, sa enervati multa lume.Vreau sa va intreb daca mari latifundiari din Romania, proprietari de terenuri, au facut lobby, presiuni la Bruxelles, incercand sa schimbe nivelul plafonului.
D.C.: Nu, n-au fost lobby-uri, presiuni. Am avut o discutie deschisa cu mari producatori, mari proprietari sau cei care au ferme in Romania. Le-am explicat...
D.T.: Cine sunt? Dati-ne cateva exemple.
D.C.: Am avut o intalnire cu primii 15, mi se pare. Dar la solicitarea mea am facut treaba asta, inca mai demult, ca sa explic lucrurile. Spuneti ca am enervat multa lume. Inca o data, faptul ca sunt critici sau observatii la ceea ce am propus este normal sa fie asa, pentru ca este o propunere legislativa. In propunerea legislativa pe care am facut-o sunt o serie de alte masuri care sunt favorabile Romaniei.
D.T.: Pana la urma, explicati-ne, pentru ca nu inteleg foarte bine, marii latifundiari din Romania - de exemplu, iata, spuneati ca v-ati intalnit cu primii 15 -, ei ce pierd din aceasta propunere?
D.C.: Pai pierd o parte din subventie, care pana acum era acordata nelimitat.
D.T.: Cam cat?
D.C.: Pai depinde. Faceti un calcul, la suprafata fermei, daca in 2020 plata la hectar va ajunge la 200 de euro pe hectar, daca pana acum se dadea proportional pe toata suprafata, din 2014 se va da proportional doar 30% din subventie pentru acele practici favorabile pentru mediu si restul de 70% va fi limitat la 300.000. Deci sunt sute de mii de euro sau, probabil, pentru unele ferme foarte mari, chiar milioane de euro care nu vor mai fi acordate prin acest sistem de plata.
D.T.: Aveti o evaluare in Romania, pentru ca despre asta vorbim, cam cati mari fermieri sunt afectati de aceasta masura de limitare a subventiilor?
D.C.: Dupa un prim calcul rapid pe care l-am facut si pe baza datelor obtinute de la Agentia de Plati, cu sistemul pe care il propunem, in 2020 fermele care ar fi afectate de aceasta plafonare ar fi cele care ar depasi undeva 2.200-2.300 de hectare. Asta inseamna ca peste 300 de ferme, din datele actuale, ferme mari, ar urma sa fie afectate, din cele cateva sute de mii de ferme care beneficiaza de plaE›i directe in Romania. Deci, din cateva sute de mii de beneficiari, cam 300 ar urma sa fie afectati.
D.T.: Da, dar cei 300 sunt si cei mai bogati, probabil, dintre fermieri.
D.C.: Nu stiu daca sunt bogati, oricum sunt cei care lucreaza suprafetele cele mai mari, da.
D.T.: E ceva ce nu inteleg din aceste pozitionari. Am vazut ca oficialii romani au o pozitie critica, sa-i spunem. Va spun: astfel de propuneri faramiteaza si mai mult proprietatea in Romania. Dar...
D.C.: Nu cred ca ar trebui ca astfel de masuri sa faramiteze proprietatea. In primul rand, ca nu-i neaparat vorba de proprietate, ci multe din aceste suprafete sunt lucrate in arenda. Dar acum eu cred ca un fermier care isi ia 5.000 de hectare, daca si-a luat 5.000 de hectare doar facandu-si calculul ca va castiga din subventie nu stiu cate sute de mii de euro, nu stiu daca e un calcul economic eficient pentru o agricultura eficienta care sa se faca in Romania. E˜i cum va spuneam, toate aceste ferme, chiar daca raman mari si nu vor mai primi subventii directe nelimitate, pot sa primeasca sprijin financiar cum au facut-o si pana acum, pentru modernizarea fermei respective.
Deci, eu cred ca un om de afaceri, pentru ca aici nu mai vorbim de un fermier, vorbim de un om de afaceri care investeste niste bani si isi angajeaza echipa care gestioneaza ferma respectiva - isi face niste calcule, sigur si pornind de la subventii, dar nu putem sa rentabilizam o investitie din asta pe cateva mii de hectare sau zeci de mii de hectare doar prin subventii. Pentru ca, daca facem treaba asta, eu va garantez ca, in urmatoarea perioada bugetara, bugetul Politicii Agricole Comune va fi redus cel putin cu suma asta care e considerata ca fiind neutilizata eficient. Pentru ca de asta am si aplicat masura acum. Daca nu aplicam noi masura asta de redistribuire de la fermele mari sau foarte mari, de la o anumita dimensiune in sus, spre masuri de investitii, de modernizare, de inovare, de care pot sa beneficieze si fermele mari, vom fi judecati ca folosim ineficient banii din Politica Agricola Comuna si ca deci banii trebuie sa se duca in alta parte.
D.T.: Britanicii spun deja ca asta e masura ineficienta, sa incurajezi fermele mici, pentru ca avem o criza alimentara cu cresterea pretului la produse si firesc e sa incurajezi marii producatori. Mai zic si ca toata incurajarea sistemului eco iarasi e o poveste si ca nu ar trebui sa se intample asa.
D.C.: Marea Britanie e unul dintre cele 27 de state membre. Chiar daca e unul dintre cele importante, cred ca trebuie ascultate si restul si nu putem face o politica agricola care sa convina numai unui stat membru. Fermele mici sunt o realitate in Uniunea Europeana, intr-o mare parte din Uniunea Europeana, si faptul ca subventionam fermele mici nu inseamna ca le incurajam sa ramana mici. De altfel, daca va uitati la sistemul pe care l-am propus, sustinem fermele mici pentru ca ele sa inceapa sa devina competitive. Dar sunt regiuni in Uniunea Europeana unde nu poti sa ai ferme de sute sau de mii de hectare sau de zeci de mii de hectare, pentru ca asa e configuratia naturala.
E˜i cred ca nu numai fermele mari pot fi performante. Asa cum nu toate fermele performante sunt ferme mari. Cred ca, in functie de tipul de productie, de structura productiei, de zona de productie, putem sa avem diferite categorii. Dar, inca o data, Politica Agricola Comuna nu exclude fermele mari. Pentru ca o ferma mare are nevoie si ea de investitii pentru modernizare, are nevoie, ca sa fie performanta, de a introduce rezultatele din cercetare in practica si poate ca a