Zeci de proiecte depuse de autoritati locale si fermieri din Oltenia în cadrul Programului National de Dezvoltare Rurala au fost trecute pe lista de asteptare din cauza numarului mare de cereri de finantare înregistrate la nivel national. Teama existenta în rândul autoritatilor române, dar si al oficialilor de la Bruxelles ca agricultorii, firmele care activeaza în domeniu si administratiile din mediul rural nu vor fi în stare sa cheltuiasca decât o foarte mica parte din fondurile europene destinate dezvoltarii sectorului agricol s-au dovedit neîntemeiate. Chiar din prima sesiune de depunere a proiectelor, românii s-au îngramadit sa ceara bani. Pentru utilaje, pentru procesarea produselor, pentru modernizarea drumurilor comunale, pentru alimentari cu apa si lista ar putea continua. Cele mai multe proiecte atât la nivel national, cât si la nivel regional au fost depuse în cadrul Masurii 121 - Modernizarea exploatatiilor agricole. Spre deosebire de programul de preaderare SAPARD, unde finantarea se dadea dupa principiul „primul venit, primul servit“, în cadrul PNDR, banii se dau în functie de punctajul obtinut de fiecare proiect, iar pentru fiecare sesiune de depunere a fost alocata o suma limitata de bani, astfel încât fondurile sa ajunga pentru cei sapte ani de programe postaderare. În prima sesiune de depunere din luna martie, din cele 288 de proiecte selectate pentru finantare, doar 20 au fost din regiunea Olteniei. Alte 19 care au întrunit punctajul minim au fost reportate pentru o noua evaluare. Majoritatea beneficiarilor olteni au câstigat finantare pentru modernizarea fermelor, pentru achizitia de utilaje, însa printre proiectele selectate se regaseste si construirea unei ciupercarii în judetul Olt. 
Consilierul Petre Petrescu, printre câstigatori La urmatoarea sesiune lunara, din aprilie, 25 de proiecte din Oltenia au fost selectate pentru finantare, în timp ce alte 35 au fost reportate. Printre cei care au reusit sa puna mâna pe banii Uniunii se numara si consilierul judetean Petre Petrescu, prin societatea sa - PET PERS INVEST. Ferma secretarului general al PSD Dolj, situata în comuna Cotofenii din Dos, urmeaza sa primeasca fonduri în valoare de 703.950 de lei pentru un proiect cu o valoare de 1.407.900 de lei, ce vizeaza dotarea exploatarii agricole cu utilaje. Mai putin norocos a fost primarul comunei Giubega, Gheorghe Guna, care a fost trecut pe lista de asteptare cu proiectul de investitii în ferma personala. 
Bani pentru proiectele de alimentare cu apa Succes la olteni a avut si Masura 322 - Renovarea si dezvoltarea satelor, printre câstigatori numarându-se însa foarte putine primarii din regiune. În prima sesiune de depunere, doar trei proiecte oltene au fost selectate, alte 13 fiind trecute pe lista de asteptare. Proiectele finantate vizeaza realizarea unor sisteme de alimentare cu apa, epurare sau canalizare în comunele Pausesti Maglasi din Vâlcea, Eselnita si Salcia din Mehedinti. În luna aprilie, alte trei proiecte au primit finantare pentru lucrari de alimentare cu apa. Este vorba de comunele Spineni din Olt, Dragotesti din Dolj si Lelesti din Gorj. Potrivit directorului adjunct al Centrului Regional de Plati pentru Dezvoltare Rurala si Pescuit, Stefan Vinerean, administratiile locale ale caror proiecte au fost reportate atât în martie, cât si în aprilie mai au dreptul de a depune o data proiectele în sesiunea din luna octombrie. „Majoritatea proiectelor integrate depuse de primariile din Oltenia au avut ca obiectiv principal modernizarea drumurilor din comuna. Întâietate au avut însa cele integrate de alimentare cu apa, epurare si canalizare si la evaluare acestea au avut câstig de cauza. Sunt convins însa ca, la sesiunea din toamna, primarii se vor reorienta si vor depune proiecte pe alimentare cu apa pentru a câstiga banii“, a spus Vinerean. 
Primul venit, primul servit Mult mai putin cautata a fost, atât la nivel regional, cât si national, Masura 123, care vizeaza prelucrarea produselor agricole si forestiere. Din cele 32 de proiecte depuse la nivel national, doar doua au fost din Oltenia, ambele din judetul Vâlcea. O cauza a numarului scazut de cereri este, potrivit autoritatilor, plafonul mic pentru fiecare proiect. Acestea spun ca principiul aplicat în cadrul masurii a fost „primul venit, primul servit“, însa o parte din suma alocata a fost reportata, nefiind consumata. 
SAPARD, exercitiu pentru PNDR 
Autoritatile spun ca succesul pe care îl are în prezent PNDR dovedeste faptul ca programul SAPARD a fost un exercitiu bun atât pentru beneficiari, cât si pentru specialisti. Stefan Vinerean a declarat ca, dupa experimentul SAPARD, când a fost nevoie de bani guvernamentali pentru finantarea proiectelor care nu au mai apucat fonduri, autoritatile au dramuit banii alocati pentru fiecare sesiune de finantare, astfel încât acestia sa nu fie consumati înca din primul an. „Daca mergeam pe principiul SAPARD, terminam toti banii alocati pentru sapte ani, pâna în luna septembrie. Putem trage concluzia, având în vedere numarul mare de proiecte depuse acum, ca SAPARD a fost un program de preaderare bun, care i-a învatat pe români sa faca proiecte, le-a dat încredere ca pot accesa fondurile europene“, a spus Vinerean. Noi masuri se lanseaza în septembrie
Sesiuni de primire a proiectelor de investitii pentru cinci noi masuri de finantare prin PNDR vor fi lansate din luna septembrie. Se vor acorda fonduri nerambursabile pentru proiecte de investitii care se încadreaza în aria de finantare a Masurii 312 - Sprijin pentru crearea si dezvoltarea de microîntreprinderi, a Masurii 313 - Încurajarea activitatilor turistice, a Masurii 112 - Instalarea tinerilor fermieri, a Masurii 142 - Înfiintarea grupurilor de producatori sau a Masurii 141 - Sprijinirea fermelor agricole de semisubzistenta.