Problema unei posibile invazii a muncitorilor din noile state care vor adera in 2007 a debutat pe la inceputul acestui an, cand un raport al Migrationwatch citat de "Daily Telegraph" si preluat de EurActiv a atras atentia ca Marea Britanie s-ar putea confrunta cu 300.000 de muncitori din Bulgaria si Romania. Raportul Migrationwatch se referea la un scenariu in care Marea Britanie ar deschide portile fortei de munca din cele doua tari candidate dupa ce acestea vor adera la UE.
Facut public inainte de publicarea raportului de monitorizare al Comisiei Europene, avertismentul Migrationwatch arata ca Albionul nu poate absorbi o imigratie nelimitata pe o insula relativ mica.
De altfel, cifrele prezentate sunt in neconcordanta cu alte statistici realizate de catre Institutul de Politici publice si lansat tot in Marea Britanie, care arata ca doar vreo 40.000 de romani sunt asteptati la munca pe insula la anul. Studiul institutului britanic mai arata ca, din toti strainii din est care vor veni sa lucreze in Marea Britanie dupa 1 ianuarie 2007, 41.000 vor fi din Romania si 15.000 din Bulgaria. Specialistii isi bazeaza afirmatiile observand ceea ce s-a intamplat dupa ultima extindere a UE cu 10 noi state in mai 2004, cand mii de muncitori din Europa de Est s-au stabilit in Marea Britanie. Mai mult, in contradictie cu cei care si-au manifestat teama de concurenta muncitorilor romani, autorii studiului cred ca impactul pe care il vor avea imigrantii romani si bulgari asupra economiei britanice va fi unul pozitiv si trebuie vazut ca o oportunitate si nu ca o amenintare.
In ciuda acestor cifre, exista posibilitatea ca Marea Britanie sa impuna restrictii fortei de munca din tarile din est care vor adera la anul, adica Romaniei si Bulgariei, iar reactia conducerii UE se lasa asteptata. In opinia unor europarlamentari romani, aceasta "intarziere" a oficialilor de la Bruxelles este ca urmare a faptului ca nici alte state europene nu se arata prea "incantate" de o patrundere masiva a fortei de munca din est.

Frica de muncitorii romani sau de rromi si turci?

Pe de alta parte, o serie de cercetari realizate tot de catre institutii britanice explica adevaratul inteles al reticentei fata de un posibil val de emigratie din est, plecand de la ecuatia potrivit careia gradul de saracie si apetitul pentru emigrare exista in proportionalitate directa.
Introducand in ecuatie si populatia fiecareia dintre cele doua state in curs de aderare, este de inteles rezultatul infiorator pentru opinia publica britanica la care a ajuns Departamentul pentru Munca si Pensii, apreciaza EurActiv, care citeaza Hotnews.
Cercetarile departamentului arata ca, in primele 20 de luni dupa aderarea Romaniei si Bulgariei, circa 80 de mii de bulgari si 210 mii de romani vor intra in Marea Britanie, in cautarea unei vieti mai bune. Ei se vor adauga celorlalti cetateni ai statelor noi membre, pentru ca intreg procesul este in dinamica.
ßi, pentru ca saracia este motorul masivei miscari de persoane de care se teme Marea Britanie, Departamentul pentru Munca si Pensii pune in cele din urma degetul pe rana. In Romania si Bulgaria traiesc 2,5 milioane de cetateni de etnie rroma, iar Bulgaria are si 700.000 de turci.
Cu toate acestea insa, potrivit editiei electronice a publicatiei "Scotland on Sunday", seful Guvernului scotian, Jack McConnell, negociaza un acord cu oficialii responsabili de imigratie, care ar putea sa faca din Scotia singura regiune britanica deschisa fortei de munca din Romania si Bulgaria.

Ungaria invoca Tratatul de Aderare

Deutsche Welle citeaza corepondentul la Budapesta a unui post roman de televiziune care a transmis ca "ministrul ungar al Muncii a inaintat propunerea de a interzice timp de doi ani accesul romanilor pe piata muncii. Interdictia se aplica numai celor care vor sa vina sa munceasca pe cont propriu si nu este valabila daca sunt invitati de companii sau firme private". Guvernul de la Budapesta nu a dezbatut inca propunerea accesului liber al romanilor pe piata muncii din Ungaria. Potrivit Deutsche Welle, Budapesta poate folosi insa interdictia prevazuta de Tratatul de Aderare, potrivit careia romanii pot sa nu aiba liber la piata muncii din Ungaria in primii doi ani dupa integrare.