Micii meseriasi si comercianti care functionau in centrul Oradiei si nu numai au devenit raritati, in spatiile inchiriate de acestia si-au facut aparitia puncte de lucru ale bancilor, firmelor de asigurare-reasigurare sau magazine cu produse chinezesti. Daca cu ani in urma puteai sa gasesti servicii de tocilarie, reparat umbrele, incaltaminte, croitorii, acum spatiile comerciale sunt detinute de cei mentionati mai sus sau raman libere datorita chiriilor exorbitante care se practica pe piata.

Octavian Dan, directorul general al Federatiei Patronilor Bihor, ne-a declarat ca piata chiriilor in zona centrala si chiar spre periferii este limitata, pretul cerut pe chirii a schimbat configuratia pietei. Toate companiile mari, multinationale (banci, telefonie mobila, asigurari etc.) sunt dispuse sa plateasca oricat pentru a-si adjudeca un spatiu central sau cu vad bun, in timp ce micii meseriasi nu-si pot permite sa plateasca chirii de 50 sau 60 de euro/m2. "Este evident ca acum exista doua categorii de intreprinzatori: unii care au fost chiriasi si si-au cumparat spatiile in care au activat si altii care nu si le-au cumparat. Primii au inteles ca, oricat s-ar stradui cu activitatile lor, nu vor putea niciodata sa faca profit pe luna cat le poate da o banca din chirie. Prin urmare prefera sa dea in chirie spatiile pe care le detin. Cei din urma au realizat ca nu-si pot permite sa mai stea in chirie si sa profeseze meseriile pe care le-au practicat ani de-a randul si incearca sa se reprofileze. Inteleg ca nu pot tine piept marilor lanturi comerciale si ori se apuca de altceva, ori isi cauta loc prin pietele municipiului Oradea. In viitorul apropiat nu vad cum se va produce o revigorare a acestui sector al micilor meseriasi, ci, din contra, cred ca sectorul de retail va deveni tot mai puternic. Totusi sunt convins ca vor aparea, ca si in tarile occidentale, produse de marca (incaltaminte, imbracaminte etc.) care vor fi comercializate de firme private, cu mici sau mari mestesugari, care vor impune calitatea si la noi in tara", a precizat reprezentantul FP Bihor.
*Calitatea a ajuns sa coste scump
Absenta calitatii este o carenta majora a societatii oradene. Calitatea a ajuns, din pacate sa coste scump. Exista estimari potrivit carora, in cadrul unei intreprinderi sau asociatii familiale, costurile referitoare la calitate, inclusiv pierderile datorate calitatii, variaza intre 5 si 30% din totalul cifrei de afaceri. Efectuarea estimarii costurilor aferente calitatii este un mijloc puternic stimulator, dat fiind ca posibilitatile de a creste profitul printr-un program de reducere a costurilor asigurarii calitatii sunt mari. Cifra la care se ridica pierderile totale datorate non-calitatii, adica defectiunilor si neconformitatilor, reprezinta o problema fundamentala a managementului care trebuie sa aiba in vedere imbunatatirea calitatii, controlul si reducerea costurilor referitoare la calitate, odata cu mentinerea sau cresterea cifrei de afaceri. De asemenea, societatea se confrunta cu un nivel necorespunzator al pregatirii viitorilor meseriasi. Azi lipsesc scolile care au pregatit inainte profesionistii meserii, iar scolile de meserii care exista nu au prestanta necesara care sa ii faca pe parinti si pe elevi sa le calce cu demnitate pragul. Multi copii din scoala generala sau din liceu sunt fortati din diverse motive, inclusiv din cauza lipsei unor scoli de meserii de nivel si de prestanta corespunzatoare, sa faca in continuare pregatire teoretica, desi ei au inclinatii, chiar au talent pentru o meserie. Nivelul de pregatire in aceste scoli este scazut, iar deprinderile practice sunt adesea inlocuite cu cunostinte teoretice.
*Tot mai multe produse de unica folosinta care inmultesc deseurile
De remarcat este si tendinta fabricantilor in serie, care alimenteaza lanturile comerciale, de a produce marfuri de genul celor de unica folosinta, in sensul ca multe din ele nu se pot repara, soarta lor fiind prematura transformare in deseuri (incaltaminte, aparate electronice, etc. care nu se pot repara). Trebuie subliniat ca aceasta tendinta, desi este o tendinta mondiala, este paguboasa, irositoare de resurse si poluatoare a mediului, daunatoare cumparatorului. Evident aceasta cauza a lipsei meseriasilor se constituie si ea intr-o serioasa "pierdere pentru societate". Sigur, ca tara de dimensiuni modeste, posibilitatile noastre de impotrivire sunt mici. Totusi, ar trebui sa incercam sa preluam alte lucruri bune de la societatile dezvoltate din vest, iar in privinta marfurilor gen de unica folosinta sa ne opunem, cu posibilitatile noastre existente la nivel local, national sau regional.
Nu trebuie uitata nici atentia insuficienta acordata, in primul rand de stat, pentru dezvoltarea acestui sector. Sprijinul pentru IMM-uri, care se tot invoca, ar trebui sa aiba in vedere si acest gen de activitati. Nu este vorba numai de sprijinul direct. Parcurgand mai multa literatura de specialitate destinata pregatirii viitorilor economisti, se constata ca la capitolul servicii se discuta, in primul rand, de serviciile bancare, fara indoiala exceptional de importante in economia de piata, se amintesc serviciile de alimentatie publica, cele medicale sau de invatamant, dar serviciile de natura celor puse in evidenta in situatia de mai sus lipsesc si de aici. Studentii economisti, viitorii conducatori ai economiei, nici nu sunt educati pentru a gandi ca serviciile insemna si reparatiile de biciclete, de aspiratoare sau montarea unei incuietori la usa de la intrare. Este necesara deci si o modificare de conceptie, de abordare.
Impactul negativ nu se opreste aici, produsele care nu se repara devin repede deseuri mai mult sau mai putin periculoase, devenind surse de poluare si de risipa de resurse - acestea fiind chiar aspecte care se iau in consideratie la aprecierea calitatii produselor. Influenta asupra calitatii vietii, produce disconfort cetatenilor care nu au unde sa apeleze pentru a-si rezolva acest gen de probleme. Nu in ultimul rand, a inflorit piata neagra a serviciilor, tot felul de persoane fara autorizatie si, de regula, fara calificare incearca sa substituie ofertantii legali de servicii. Acest fenomen afecteaza populatia, ca si bugetul statului care este privat de plata unor impozite. Influenteaza, de asemenea, piata fortei de munca crescand numarul real sau scriptic al somerilor.