In urma discutiilor purtate duminica de reprezentantii FMI cu membrii guvernului de la Bucuresti, Ministerul Economiei a avansat ideea urgentarii privatizarii filialelor Electrica Transilvania Nord, Transilvania Sud si Muntenia Nord, dupa ce FMI ar fi exercitat o "anumita presiune" pentru demararea acestor proceduri.
Oficialii Ministerului Economiei par sa fie intr-o oarecare masura nemultumiti de recomandarea oficialilor FMI de a obtine imediat sume importante economiei romanesti, avand in vedere ca situatia termocentralelor lasa de dorit, impunandu-se inlocuirea celor ineficiente cu unele performante.
"In privinta privatizarilor, constatam cu regret ca FMI nu este foarte interesat de privatizarile termocentralelor cu costuri mari, astfel incat sa le inlocuim cu altele eficiente. Exista, in schimb, o anumita presiune pentru privatizarea Electrica cu investitor strategic", a afirmat ieri Alexandru Sandulescu, director in Ministerul Economiei, in cadrul unei conferinte de presa.
In sprijinul afirmatiei sale, Sandulescu a invocat faptul ca societatile energetice de stat nu pun presiune pe costurile suportate de clienti, in timp ce companiile private fac acest lucru. "Ce am realiza cu asta (cu privatizarea Electrica - n.r.)? Ar disparea comparatia dintre companiile de stat cu cele private. Avem multe reclamatii referitoare la companii care si-au eficientizat costurile pentru obtinerea de profituri", a adaugat Sandulescu.
Urgentarea procedurilor de privatizare pentru obtinerea imediata a fondurilor necesare economiei a fost subliniata inca de duminica de presedintele Traian Basescu, in urma primirii vizitei delegatiei comune a Fondului Monetar International, a Comisiei Europene si a Bancii Mondiale. La finalul intalnirii, seful statului a afirmat ca nu putem evita imprumuturile pentru finantarea deficitului, dar acesta trebuie sa fie "rezonabil", "avand in vedere costurile scumpe de finantare si riscurile de a nu gasi banii atunci cand iti trebuie".
Pe actiuni de la cinci filiale, statul a incasat peste 470 de milioane de euro
Electrica are activitati de distributie si furnizare a electricitatii si este controlata de Ministerul Economiei. Statul a privatizat cinci din cele opt filiale Electrica in intervalul 2004-2007, acestea fiind preluate de E.ON (Electrica Moldova), Enel (Banat, Dobrogea si Muntenia Sud) si cehii de la CEZ (Oltenia). In schimbul actiunilor vandute, statul a incasat peste 470 de milioane de euro.
Primul contract de privatizare al unor filiale Electrica a fost incheiat in luna iulie 2004 cu grupul italian Enel, care a platit 112 milioane de euro pentru pachetele similare ale Electrica Banat, Dobrogea si Muntenia Sud, acoperind, in plus, si datoriile de 98 de milioane de euro ale filialelor vandute.
In aprilie 2005, Ministerul Economiei a parafat tranzactia incheiata cu E.ON pentru vanzarea actiunilor majoritare de la Electrica Moldova, societatea germana platind 100 de milioane de euro, dintre care 31,4 milioane de euro pentru pachetul de 10.174.004 actiuni, reprezentand 24,62% din capitalul social al filialei Electrica Moldova, si alte 68,6 milioane de euro pentru 22.255.634 de actiuni nou-emise, astfel incat societatea germana sa isi majoreze participatia la 51%.
Tot spre jumatatea anului 2005, compania ceha a cumparat cu 151 de milioane de euro pachetul de 51 la suta din actiunile Electrica Oltenia. Compania a achizitionat, pentru inceput, un pachet de 24,62 la suta din actiunile Electrica Oltenia, contra sumei de 47,4 milioane de euro, atingand participatia de 51 la suta in urma majorarii de capital la care aportul firmei a fost de 103,6 de milioane de euro.

Compania Energetica Oltenia va fi greu de privatizat din cauza pierderilor

Potrivit declaratiilor facute ieri de Alexandru Sandulescu, director in Ministerul Economiei, FMI insista pentru privatizarea Companiei Energetice Oltenia, companie a carei infiintare a fost aprobata de guvern pe 12 octombrie, prin fuziunea Societatii Nationale a Lignitului Oltenia, a Complexului Energetic Turceni, a Complexului Energetic Craiova si a Complexului Energetic Rovinari.
Dintre aceste patru societati care fac parte din Compania Energetica Oltenia, doua au inregistrat anul trecut pierderi imense, de peste 150 de ori mai mari decat profitul celorlalte doua.
Cu alte cuvinte, CE Rovinari si CE Craiova, desi pe profit, ar trebui sa tina in spate SNLO si CE Turceni, lucru aproape imposibil, avand in vedere ca, numai intr-un an, CE Turceni a trecut de la un profit de peste 21 milioane de lei, la pierderi de 69 de milioane de lei, depasind cu peste cinci milioane de lei pierderile SNLO...
Potrivit datelor financiare postate pe site-ul Ministerului Finantelor, anul trecut Societatea Nationala a Lignitului Oltenia (SNLO) a inregistrat pierderi nete de 63,45 milioane de lei, la o cifra de afaceri de 901 milioane de lei. Datoriile SNLO insumau, la sfarsitul lui 2010, aproape 449 de milioane de lei.
SNLO nu este insa cel mai mare perdant din cadrul Companiei Energetice Oltenia: pierderile nete ale CE Turceni pe 2010 sunt de 69,03 milioane de lei, desi in anul 2009 inregistrase un profit net de 21,3 milioane de lei. Datoriile totale ale CE Turceni, inregistrate in 2010, insumau 900 de milioane de lei, cifra de afaceri fiind de putin peste un miliard de lei.
In ceea ce priveste societatile apartinand Companiei Energetice Oltenia care au inregistrat profit anul trecut, acestea sunt CE Rovinari, cu 592.519 lei, si CE Craiova, cu 243.038 de lei.

CNH e tot lider la datorii

In sedinta guvernului din 12 octombrie a fost aprobata si crearea Companiei Energetice Hunedoara, care va fi formata din termocentralele Paroseni si Mintia si minele considerate viabile ale Companiei Nationale a Huilei (CNH).
CNH este cel mai mare datornic al statului, inregistrand anul trecut datorii totale de aproape 4,9 miliarde de lei, la o cifra de afaceri de aproape 664 de milioane de lei, doar cu putin mai mare decat pierderile nete (638 de milioane de lei).
In 2009, datoriile CNH insumau 4,23 miliarde de lei, pierderile fiind de 606 milioane de lei, iar cifra de afaceri - de 693 de milioane de lei.
Crearea celor doua companii energetice este inclusa si in ultima scrisoare de intentie incheiata de guvern cu Fondul Monetar International (FMI) la finalul misiunii de evaluare din iulie-august.
Potrivit angajamentelor guvernului fata de FMI, complexurile energetice ar urma sa fie privatizate pana la sfarsitul lunii iunie 2012.