Adevarul de Calarasi : Canalul Dunare-Bucuresti, un vis ce devine realitate. Studiul de fezabilitate al proiectului a fost reactualizat

Mega-proiectul canalului Dunare-Bucuresti incepe sa se miste incet-incet. Conform declaratiilor presedintelui Consiliului Judetean Calarasi, Raducu Filipescu, studiul de fezabilitate a fost reluat, fiind reactualizat.

"Vreau sa va dau o veste care sper sa buna si care sa nu fie un foc de paie. S-a reluat SF-ul pentru actualizarea proiectului Dunare-Bucuresti. Este un lucru extraordinar! Inseamna ca prin niste cabinete au avut loc niste discutii vizavi de posibilitatea construirii acestui canal. In noul SF, din cate am informatii, se face o economie consistenta fata de pretul initial, si se va ajunge undeva la 2 miliarde de euro, astfel incat pretul sa fie acceptabil pentru o finantare sigura", a spus Filipescu, intr-o conferinta de presa. In luna iunie a acestui an, expertii Comisiei Europene, citati de stirileprotv. ro, spuneau ca acest canal va fi finantat cu bani europeni, sprijinul financiar fiind in valoare de 1,7 miliarde de euro.

Cel mai mare proiect din Regiunea Sud-Muntenia

In urma cu doi ani, cel mai mare proiect din Regiunea Sud Muntenia, abandonat dupa Revolutie, cel al construirii canalului, a fost resuscitat de Camera de Comert si Industrie Calarasi. "Este un proiect generos, care deschide perspective deosebite de dezvoltare nu numai pentru judetul nostru si pentru zona de sud a tarii, ci pentru Romania, in general, caci Bucurestiul va deveni un port la Dunare, legat direct de Belgrad, de Budapesta, de Viena, de Rotterdam...", declara Marian Dragan, presedintele Camerei de Comert, Industrie si Agricultura (CCIA) Calarasi. Peste o mie de persoane, in exploatare Dupa mai bine de 20 de ani, proiectul va fi reluat. Punctul terminal al canalului va fi la la Glina, in apropiere de Bucuresti. Planul contine trei poduri: la Fundeni, Vasilati si in orasul Budesti, toate cele 3 localitati aflate in judetul Calarasi Proiectul include amenajarea raului Dambovita si a raului Arges. Punctul terminal este Glina, in apropiere de Bucuresti, unde va fi amplasat un port si inca unul va fi la Oltenita. Proiectantul initial, SC IPTANA SA, la solicitarea Ministerului Transportului si Infrastructurii, a actualizat proiectul ce s-ar putea realiza in 4 ani. Investitia ar antrena, in executie, 7- 8.000 de oameni, urmand ca, pentru perioada urmatoare, peste o mie de persoane sa lucreze in exploatare.

Intentia dateaza din 1864

Primele mentiuni despre intentia de a se construi un canal intre Dunare si Bucuresti dateaza din 1864, de pe timpul lui A.I. Cuza.
Primul proiect pentru o cale navigabila Bucuresti - Oltenita a fost initiat in 1880, dar constructia nu a fost materializata. In 1929, Parlamentul a adoptat o lege care prevedea un canal care sa transforme Bucurestiul in port la Dunare. Pana in 1986, nimeni nu a mai amintit acest lucru. La acea data a fost semnat un decret prezidential privind realizarea lucrarii. Conservare sau furt? Ca urmare a evenimentelor din Decembrie 1989, la 1 ianuarie 1990 s-a dispus sistarea lucrarilor si conservarea, la stadiul existent. Din pacate, conservarea a insemnat abandon, distrugere sau furt. Canalul a fost proiectat pe timpul lui Ceausescu pentru o lungime de 73 kilometri, o latime de 80 metri si o adancime minima a apei de 4,5 metri. Planul include patru ecluze si doua porturi, unul langa comuna 1 Decembrie si altul la Oltenita.