Pro si contra pe tema Canalului Dunare - Bucuresti

In Gardianul din 24.08.2008 a aparut un articol preluat de Wikipedia, pe care il puteti citi in continuare. Articolul este de actualitate in contextul in care guvernul Boc propune chinezilor sa investeasca in acest proiect himeric.

Reluarea lucrarilor la canalul Bucuresti-Dunare in viitorul apropiat este improbabila si asta deoarece subiectul a nascut deja o "controversa" politica. Potrivit Mediafax, proiectul propus de ministrul transporturilor, Ludovic Orban, a fost contestat de specialistul in hidrotehnica, senatorul PSD Ion Iliescu. Intre cei doi a intervenit premierul Calin Popescu Tariceanu (absolvent si el al Facultatii de Hidrotehnica), care a intermediat ieri discutiile despre reluarea lucrarilor, abandonate in 1989. In urma dezbaterii, autoritatile centrale au decis ca lucrarile pentru finalizarea canalului Bucuresti-Dunare nu pot fi reluate inainte de realizarea un studiu de fezabilitate si a unei analize actualizate a proiectului. Pana la efectuarea acestora, lucrarile intrerupte acum 19 ani vor fi conservate.

Istoric

Inginerul Dorin Pavel facuse, inainte de al Doilea Razboi Mondial, proiectul Canalului Bucuresti-Oltenita, care consta din portul aval de abator, canalul paralel cu Dambovita pana la Budesti, de acolo canalul urma sa fie taiat prin campie spre portul Oltenita. In total erau necesare sase ecluze de cate 6,5 m inaltime pentru vasele de 1000 - 2000 tone. Lacurile Bucurestiului, si ele cu ecluza, debusau in Cernica de unde se facea legatura cu noul canal. Proiectul prezentat la palat a fost apreciat ca bun, dar s-a amanat pentru ca fondurile sa serveasca rectificarii Caii Victoriei si constructiei Palatului. Pe urma a venit razboiul si proiectul nu s-a mai executat.
Planurile s-au concretizat abia in timpul regimului comunist. Dupa inaugurarea in 1984 a canalului Dunare-Marea Neagra, s-au inceput lucrarile la acest nou canal. Dupa 1989, proiectul a fost din nou abandonat.

Detalii tehnice

Canalul este proiectat sa aiba o lungime de 73 km si o latime de 80 m. Planul include patru ecluze si doua porturi, unul la Bucuresti si altul la Oltenita.

Utilitatea proiectului

Oponentii finalizarii canalului aduc ca argumente costurile ridicate (400 milioane dolari, estimare din 1997) si impactul ecologic negativ. De asemenea, unii considera acest proiect ca fiind o mostenire nefericita a regimului comunist. Sustinatorii proiectului sunt de parere ca finalizarea canalului ar micsora semnificativ costurile si ar usura transportul de marfa intre Marea Neagra / Constanta si Bucuresti.