Constructorul principal al noilor retele de canalizare din Banie este pe picior de plecare, dupa ce, la jumatatea contractului, a înregistrat pierderi semnificative si a ramas si fara subcontractanti. Blocarea proiectului finantat de UE ar însemna mai mult ca sigur pierderea fondurilor europene pentru întreg proiectul ISPA la Craiova.Craiova se confrunta cu o situatie fara precedent: derularea celui mai mare proiect din toate timpurile - extinderea si reabilitarea canalizarii cu 75% finantare europeana nerambursabila - ar putea întepeni la jumatatea drumului. Potrivit unui oficial al Hidroconstructia SA Bucuresti, lider al consortiului care a câstigat licitatia pentru proiectul în valoare de aproape 25 de milioane de euro, principalul antreprenor înregistreaza mari pierderi în aplicarea proiectului si ia în calcul o despartire de Craiova. Un director al Hidroconstructia SA, Dumitru Hornoiu, a declarat ieri ca este foarte posibil sa-si retraga efectivele si utilajele din santiere în special din pricina proiectului canalizarii, implicit a caietului de sarcini, care nu bate cu situatia din subteran. În plus, în primavara acestui an, majoritatea subcontractantilor care s-au angajat la lucrarile de canalizare au fugit din cauza conditiilor grele, dupa cum a mai aratat directorul Hidroconstructia. „Ne gândim serios sa plecam de aici, fiindca asa nu se mai poate. Principalul motiv este ca în subsol sunt cu totul alte conditii decât cele din caietul de sarcini pe baza caruia am licitat. Dupa calculele noastre, adaptându-ne permanent la conditii mult mai dificile decât cele la care ne-am angajat, am iesit pe minus cu circa doua milioane de euro. Subcontractorii nostri s-au dus si ei, rând pe rând, din aceleasi motive“, a spus Dumitru Hornoiu.El a enumerat câteva dintre incidentele care ar putea da o palma usturatoare Baniei, afirmând ca, zilele trecute, a ars mai multe pompe aduse recent din Germania încercând sa asaneze mlastinile de sub bulevardul Râului, prin care ar trebui sa fie construita canalizarea si care nu apar în nici un proiect. Neconcordante s-au mai întâlnit în urma cu câteva luni si pe bulevardul Nicolae Titulescu, unde o retea existenta în schite n-a fost de gasit cu nici un chip. Alte cauze ar fi tergiversarea emiterii diverselor avize si autorizatii de catre autoritatile publice, lipsa de cooperare cu alte societati care au tangenta cu sistemul de canalizare etc. Directorul Dumitru Hornoiu a precizat ca Hidroconstructia i-a comunicat periodic supervizorului de contract, Eptisa Internacional, informatii despre cauzele întârzierii lucrarilor, însa pâna acum nu a fost demarata o procedura de prelungire a termenului de executie sau de modificare a termenilor contractuali. Faptul ca datele dupa care s-au ghidat constructorii când s-au apucat de lucrari nu reflecta situatia din teren este recunoscut si de primarul Craiovei, Antonie Solomon, care însa a descoperit si un vinovat: ploaia. „Când s-a facut proiectul, prin 2000, era seceta. Acum, pânza freatica s-a ridicat mult. Nu stiu cum mai lucreaza firmele alea acolo. Eu nu cred ca o sa plece Hidroconstructia, dar, Doamne fereste!“, a spus primarul Antonie Solomon. Mentionam ca data de finalizare a proiectului ISPA de extindere si reabilitare a retelei de canalizare este 11 mai 2008, data care, în opinia constructorilor, nu ar putea fi respectata chiar daca se vor hotarî sa nu renunte la proiect.  Craiova pierde la partaj Partenerii Hidroconstructia SA în consortiul canalizarii sunt Alpine-Mayreder Gmbh si Rabmer Gmbh, ambii din Austria. În cazul în care Hidroconstructia se retrage, conform contractului, societatile austriece au la îndemâna doua variante: fie preiau realizarea canalizarii din cartierul Brestei, cu tot cu pierderi, dar sustinuta în continuare financiar de UE, fie înceteaza lucrul, nemaiavând finantare europeana. Cum însa sansele ca firmele straine sa se înhame la un proiect cu pierderi sunt zero, plecarea Hidroconstructia SA ar însemna un dezastru pentru Craiova. ColateraleAnularea finantarii europene ISPA în Craiova nu înseamna numai suspendarea extinderii si reabilitarii canalizarii orasului, ci si renuntarea la celelalte doua componente ale proiectului: construirea statiei de epurare de la Facai si amenajarea unei retele noi de alimentare cu apa potabila. Cele doua componente însumeaza 40 de milioane de euro.