Cele mai multe comune din judetul Dolj ramân, spre sfârsitul fiecarui an, fara nici un leu la buget. Nu este cazul Pielestiului, care numara câteva zeci de milioane de lei, bani proveniti din impozitele firmelor care si-au facut sedii si magazine de prezentare pe teritoriul comunei, dar care uita sa plateasca la timp.În urma cu 10-15 ani, localnicii din Pielesti traiau ca mai toti taranii din judet, adica din ce dadea pamântul sau ce puteau cumpara din salariile celor care nu fusesera înca disponibilizati de la unitatile industriale din Craiova. Apropierea de Craiova nu le adusese mare scofala si nici nu se gândeau la norocul ce va da peste ei. De o parte si de alta a drumului european care-i ducea la oras era numai câmp, pe care oamenii puneau ce stiau mai bine: grâu si porumb. Iesirea la drumul european a fost un atu pentru terenurile oamenilor din Pielesti, care au început sa fie din ce în ce mai cautate de investitorii care voiau sedii de firme si magazine de prezentare în afara orasului, asa cum cerea Uniunea Europeana, careia România, în acea vreme, îi facea temenele. Cine a stiut, cine a simtit pulsul si cine a avut bani a început sa cumpere terenuri cu hectarul la preturi care azi nu înseamna nici macar un salariu minim pe economie. În câtiva ani, au rasarit ca din pamânt reprezentantele unor celebre firme constructoare de automobile, usi si ferestre de termopan, gresie si faianta, materiale de constructii si tot ce nu-ti da în gând. Leii au fost abandonati în tranzactiile imobiliare, locul lor fiind luat încet, încet de dolari si, ulterior, de euro. Primii proprietari nu s-au ales cu mare lucru, cel mult cu bani de înmormântare, dar au aparut ca din senin asa-zisii dezvoltatori imobiliari, care cumparau zeci de hectare pentru a le revinde sau pentru a construi cartiere de locuinte pentru cei care nu mai aveau loc în oras. Odata cu ei au aparut trepadusii, care gaseau si vânzatorul, si cumparatorul, operatiune pentru care încasau comisionul ce le permitea ca în scurt timp sa-si dezvolte propria afacere, aceea de a achizitiona pentru ei pamânt. Cei câtiva kilometri care despart comuna de Craiova sunt presarati de o parte si de alta a drumului de tot felul de constructii, care au saltat pretul terenului.  
La pomul laudat sa nu te duci cu sacul Edilii primariei s-au bucurat initial de investitorii care construiau pe raza de administrare a Pielestiul, pentru ca o constructie noua aduce bani la buget si poate locuri de munca pentru sateni. De-a lungul timpului, sefia primariei a fost foarte disputata, pentru ca din pozitia de edil-sef puteai sa stii unde se va construi, de cine, de ce si pentru ce. „Am trecut în intravilan o suprafata de teren, cam 100 de metri de o parte si de alta a drumului care leaga Pielestiul de reprezentanta Peugeot. Acolo a si venit un investitor si a cerut autorizatii pentru un cartier rezidential de câteva zeci de vile. Daca se va construi acolo, se poate spune ca suntem deja în Craiova. De la cele 35 de milioane de lei, cât avem bugetul anual, speram sa ajungem macar la 40 de milioane de lei“, a spus primarul Dan Dica. Reprezentantii primariei spera ca vor reusi sa atraga si investitorii care vor lucra pentru Ford, pentru ca sunt dispusi sa faciliteze cumpararea de terenuri pe care se pot ridica hale industriale. Ei spera ca nou-venitii pe teritoriul comunei sa nu împrumute obiceiurile mai vechilor consateni, care au uitat sa-si achite impozitele pe cladiri si teren. Nu ca n-ar avea cu ce! „Printre rau-platnicii care nu si-au achitat impozitele pâna la aceasta data se numara: Black Fox Auto SRL, care are restante de 20.522 de lei, Ciprom, Helins, Obeidat Company si altii. Eu nu cred ca firmele acestea nu au bani, fapt pentru care vom trece la procedura legala de recuperare a sumelor pe care ni le datorau“, a spus Dan Dica.
Pentru ca nimeni în judet nu are nici un fel de strategie de dezvoltare a localitatilor, si în zona Pielesti se va construi tot alandala. Dupa fiecare hala se vor ridica tot felul de case de locuit, nimeni nu va ceda un centimetru pentru construirea de strazi, pe care macar masina salvarii sa poata intra, iar micile orase-satelit care se întrevad vor deveni mici iaduri, în care locatarii vor forfoti printre gunoaie si namoale.