Cotidianul informeaza: Basescu, despre criza euro
"Vreau sa vorbesc pentru romani si mai putin pentru politicieni", a spus presedintele Basescu in deschiderea conferintei de presa in care a prezentat concluziile summitului de la Bruxelles.
"Subiectul Uniune este foarte putin discutat la noi si cred ca este obligatia mea, in primul rand, sa fac aceste exercitiu de explicare", a continuat Traian Basescu.
Seful statului a declarat, la inceputul conferintei, ca a observat pozitionarile legate de ultimul Consiliu de la Bruxelles."
"Pentru a intelege ce s-a intamplat la Bruxelles ar trebuie sa incepem cu inceputul. De ce am ajuns aici? De ce uniunea este in situatia de a fi in mare dificultate financiara, de ce analistii ii plang prohodul, de ce increderea este scazuta si exista o disponibilitate tot mai mica de a imprumuta state membre".
"Ar trebui sa vedem dincolo de moneda euro cum a functionat UE in sustinerea monedei sale. Aici, pentru cunoscatori, este clar ca au existat doi piloni: pactul de stabilitate si crestere, care a fost adoptat in 1992. Desi limitele de 3% deficit si grad de indatorare 60% pentru datoria publica figurat in acest tratat, respectarea acestor criterii se bazau pe cateva elemente. Primul era responsabilitatea statului membru. Un alt element era eventuale presiuni ale Comisiei Europene. Si in sfarsit, daca exista un motor eficient in respectarea pactului acesta era numai pentru statele din afara zonei euro. Practic, acesta era singurul element coercitiv care facea statele ca pana la intrarea in zona euro sa respecte paramentri. In rest, totul tinea de bunavointa statelor".
"Romania a fost avertizata din 2007 despre riscurile de depasire a deficitului. Nu existau instrumente, in tinerea sub observatie si control de la nivel european a pactului de stabilitate si crestere. 3% a fost o cifra adoptata de toti oamenii politici ca sa contruiasca europa socialista pe datorie. Una din cauzele fundamentale pentru care s-a ajuns la aceasta criza de incredere in statele UE si cele din zona euro a fost ascunderea miezului pactului de stabilitate si crestere".
"Un alt pilon pe care s-a stabilit avansul UE a fost Agenda Lisabona, stabilita in 2000 cu obiective pe 10 ani. Din pacate, nici Agenda Lisabona nu a avut elemente de coercitie pentru statele care nu respectau obiectivele. Nici acest al doilea pilon nu avut niciun instrument prin care statele sa fie obligate.
"Vreau sa subliniez ca ceea ce am spus nu este o critica, ci o informare de ce am ajuns aici, de ce a ajuns UE aici. Nu ma vad o motivatie corecta sa acuzam pe initiatori instrumentele de control si de sustinere a monedei euro".
"In acelasi timp, tragand o concluzie, putem spune ca aceasta criza ne-a facut sa descoperim cateva realitati: nu avem mecanisme care sa sustina disciplina bugetara. Am putut contata ca disciplina bugetara nu este suficienta. Nu s-a observat ca s-a ajuns la datorii publice enorme.Aceste constatari nu au facut decat sa impinga statele UE catre gasirea de intrumente. Or, acest lucru nu se putea face decat asa cum s-a facut acum. Printr-o analiza a ce este de facut, pentru ca statele sa ramane in parametrii fixati in pactul de stabilitate si crestere".
"Deciziile care s-au luat in noaptea de 9 decembrie fac din UE un santier care se reconstruieste integral. Imping lucrurile catre ceva care deja s-a decis: uniunea monetara se completeaza cu o uniune fiscala. Aceste masuri care urmeaza sa intre in vigoare, obligatori pentru statele euro, si voluntar pentru non euro, s-a materializat in acordul de uniune fiscala. Asa se numeste in acest moment setul de masuri politice care vor fi transpuse intr-un document tehnic.
"Prin acest acord, se realizeaza cateva lucruri: un raspuns european la criza. Deciziile adoptate la ultimul consiliu au cateva obiective. Primul este prezervarea Uniunii. O destramare a UE ar reinvia nationalistmul monetar si comercial".
"Un alt doilea instrument ar fi adoptarea uner mecanisme de solidaritate. Al treilea element: instrumente de supraveghere bugetara. Aceasta abordare este de natura sa puna capat populismului, lucru neplacut pentru multi politicieni".
"Cam aceasta este intelegerea pe care eu o dau Consiliului care s-a desfasuat pe 8 si 9. Miza nu este delegearea competentei catre Bruxelles, dar aceasta este mijlocul prin care poate exista o supraveghere a politicilor fiscale si economice ale statului. Ţelul ultim al acestor eforturi este mutarea politicilor economice ale statelor catre o zona a sustenabilitatii".
"De asemenea, ceea ce s-a adoptat mai reprezinta un lucru important. Este analiza mea: modul cum se vor desfasura lucrurile in UE in perioada urmatoare are si darul de a nu permite sa nu fie tari care sa nu duca politici de calitate, ci se ascund acolo. Nimeni nu mai poate miza ca propria ineficienta va fi ascunsa de statele cu politici de calitate".
"Un alt element decis, dincolo de cele trei elemente de raspuns ale UE in fata crizei, este reintoarcerea la normalitate a pactului de stabilitate si crestere. Prima masura: mentinerea bugetelor sau in surplus, avand un deficit structural mai mic de 0,5%. Un alt mijloc de asumare a responsabilitatii: incadrare in deficitul maxim de 10% sau excedent este legat de inscrierea acestei reguli in constitutii sau intr-un act echivalent".
"Obligatia trebuie realizata pana la 31.12.2012. Mai mult decat atat, pentru a se preveni orice aranjament, modul cum va fi in constitutie sau in legislatie acest obiectiv al pactului va fi analizat si aprobat de Curtea de Justitie a UE".
"In sfarsit ca toate statele membre ale UE, cu accent pe statele zonei euro, sa revina la deficite de maxim 0,5% si la un nivel de indatorare de maxim 60%, in conformitate cu un program stabilit de CE. Aceste prevederi se aplica tuturor statelor membre UE".
"In sfarsit, as face un ultim comentariu legat de cele prezentate: deficitul de 0,5% ca fiind un deficit maxim revine in forta ca o chintesenta a revenirii la o situatia normala a nivelului de indatorare a statelor.
A devenit mult mai scump sa nu-ti platestei datoriile decat sa continui sa imprumuti bani. Se va trece la o politica de reducere a nivelului de indatorare, cu inghetari de salarii si pensii, poate chiar cu reduceri. Acest acord de uniunea fiscala mai creeaza si un mecanism de evitare a erorilor. Nu-ti mai trimiti bugetul la Parlament pana nu ai o consultare cu CE. De asemenea, executia bugetara va fi monitorizata. Statele care sunt in pericol de deficit excesiv, intra sub monitorizare permantent. N-au fost stabilitate ce sanctiuni se vor aplica".
"Ca sa fac o sinteza: vreau sa stiti ca acest proiect de acord nu este o noutate absoluta. In 2011 Consiliul si in unele cazuri si PE au adoptat cateva documente referitoare la guvernarea economica. Acest documente s-a materializat in cinci regulamente adoptate de PE. Toate deciziile din programul de guvernanta economica au fost adoptate si intra in vigoare in luna decembrie".
"V-as mai aduce aminte si un document: strategia UE 2020 care are obiective legate de educatie, locuri de munca si altele. Aceste documente se regasesc intr-o forma sau alta in acordul care a fost stabilit pe 9 decembrie. Eu mi-am asumat informarea Comisiei ca Romania va adera la acest acord. Daca Parlamentul hotaraste altceva e problema lui".