Azerbaidjan este o tara industrial-agrara cu o industrie bine dezvoltata si o agricultura cu multe ramuri. Cel mai important loc in economia Azerbaidjanului il ocupa industriile extractiei de petrol si gaz, prelucrarii petrolului, chimice, constructiei de masini, industria extractiei miniere si metalurgia metalelor colorate, urmat de diferite ramuri ale industriei alimentare si a industriei usoare. Azerbaidjan exporta productiile industriilor chimice si combustibililor, metalurgiei metalelor colorate si a celei siderurgice, constructiei de masini si prelucrarii metalului, industriei usoare s.a. Din alte tari in Azerbaidjan se importa in mare parte productie finita: aparate, diferite masini agricole, automobile, haine, productie alimentara.

Economia rurala se specializeaza in general pe viticultura, horticultura, productia de tutun, legumicultura, cresterea animalelor si sericicultura. Principalele culturi tehnice sunt bumbacul, tutunul, ceaiul. Este dezvoltata legumicultura timpurie si pomicultura. Suprafata pamanturilor prelucrate este de 1401 mii ha (1990). Cele mai importante ramuri ale cresterii animalelor - cresterea oilor, cresterea vitelor pentru lapte si carne, avicultura. Lungimea retelelor de cai ferate 2944,3 km; autostrazi - 25013. In prezent se desfasoara lucrarile pentru constructia caii ferate pe ruta Baku - Tbilisi - Ahalkalaki - Kars. In cadrul acestui proiect se planifica constructia unui nou segment de cale ferata cu o lungime de 105 kilometri a magistralei feroviare, din care 76 kilometri pe teritoriul Turciei, iar 29 kilometri pe teritoriul Georgiei. In afara de aceasta, in Georgia va fi reconstruita o portiune de 183 kilometri de cale ferata Ahalkalaki - Marabda - Tbilisi, pentru a mari capacitatea de transport pana la 15 milioane tone de marfa anual. Mai mult, in Ahalkalaki se planifica constructia unui punct de schimb a trenurilor de pe caile ferate care exista in Georgia pe caile feroviare europene. Se preconizeaza ca lucrarile de constructie pe teritoriul Georgiei vor incepe in al doilea semestru al 2007, iar proiectul va fi finalizat in decursul urmatorilor doi-trei ani. Proiectul este estimat la 422 milioane dolari, iar luand in consideratie infrastructura aferenta - 600 milioane dolari. Azerbaidjan acorda Georgiei un credit preferential in valoare de 200 milioane dolari pentru o perioada de 25 ani, iar rata anuala procentuala este de 1%. Creditul se va acoperi din mijloacele primite din exploatarea caii feroviare. Turcia isi asuma obligatia de finantare a lucrarilor de proiectare a caii ferate. In alta ordine de idei, in 2006 si in primele 3 luni al anului 2007, din Azerbaidjan pe pietele mondiale au fost exportate 31,783,812.862 tone de petrol brut. Din aceasta cifra, 7,470,344.618 tone au fost exportate de catre SOCAR, iar celelalte 21,313,468.244 tone - de catre companiile straine care fac parte din consortiul Compania Operationala Internationala din Azerbaidjan care se ocupa de exploatarea zacamintelor din Azeri, Ciraq si Gunesli. Azerbaidjan este un stat dinamic, democratic, legal, monden, care efectueaza reforme economice in ritmuri rapide. Cu toate acestea, ramura predominanta inca mai este industria petrochimica si de gaze. Pana in prezent, cu participarea directa a presedintelui Heydar Aliyev, in Palatele din Baku, precum si in marile capitale ale lumii - Washington, Moscova, Londra, Paris au fost incheiate 21 acorduri petroliere cu companii straine. Astazi la realizarea acestor acorduri participa 30 de companii petroliere din 14 tari. Acordurile incheiate presupun investitii in industria de petrol si gaze a Azerbaidjanului in jur de 600 miliarde dolari SUA. Din aceasta suma 4,5 miliarde au fost deja investiti in tara. In prezent, resursele de hidrocarbura a Azerbaidjanului pe toate categoriile alcatuiesc mai mult de 4 miliarde tone, ce permite includerea Azerbaidjanului in lista celor mai mari regiuni de petrol din lume. Una din cele mai importante directii ale strategiei petroliere a lui Heydar Aliyev este exportul petrolului pe piata mondiala. A fost incheiata cu succes realizarea proiectului conductei petroliere de baza pentru export Baku - Tbilisi - Ceihan, prevazuta pentru protectia de lunga durata a intereselor Azerbaidjanului, dezvoltarea colaborarii economice de mare anvergura, livrarea pe piata mondiala a unui volum de petrol extras tot mai mare. In prima decada a anului 2007 Azerbaidjan a livrat pe pietele mondiale 31,783,812.862 tone petrol brut. 7,470,344.618 tone au fost exportate de catre Compania Petroliera de Stat al Republicii Azerbaidjan (SOCAR), 24,313,468.244 tone de catre Concernul International pentru exploatarea zacamintelor din Azeri, Cirag, Giunesli. Pe 13 iulie 2006 a avut loc inaugurarea oficiala a conductei petroliere Baku - Tbilisi - Ceihan, numita in cinstea liderului national al poporului azerbaidjan Heydar Aliyev, cu participarea Presedintilor Azerbaidjanului, Georgiei si Turciei. Heydar Aliyev a fost fondatorul si initiatorul principal al acestui proiect. Lungimea conductei petroliere este de 1768 kilometri. Conducta petroliera trece pe teritoriul a trei tari - Azerbaidjan (443 km), Georgia (249 km) si Turcia (1076 km). Capacitatea de transport proiectata este de 50 milioane tone anual, sau un milion de barili pe zi. Costul - 4 miliarde dolari. Lucrarile de constructie au inceput in aprilie 2003. Conducta de petrol a fost pusa in functiune la 25 mai 2005, cand a fost deschisa portiunea azerbaidjana. Pe 12 mai 2005 a avut loc inaugurarea festiva a sectiunii georgiene. A fost finalizata constructia unui alt mare proiect regional - conductei pentru transport de gaz natural pe ruta Baku - Tbilisi - Erzurum. Datorita acestei conducte de gaz, gazul natural din azerbaidjan va ajunge, prin Georgia si Turcia, pe piata mondiala. Lungimea conductei de gaz este de 442 km in Azerbaidjan, 248 km in Georgia si 280 km de la granita Georgeo-turca pana la Erzurum. In decursul anilor 2004-2018 in Turcia vor fi exportate 89,2 miliarde mc de gaz azerbaidjan. Alaturi de realizarea cu succes a proiectelor globale regionale, Azerbaidjan intentioneaza sa investeasca in constructia Uzinelor de Prelucrare a Petrolului peste hotare.