De Ce News : Cum s-a vazut moartea lui Dumitru Tinu in redactia Adevarul. 10 ani de la tragedie

Pe 1 ianuarie, 2003, cand majoritatea romanilor incercau sa-si revina dupa petrecerea de Revelion, o stire bulversa mass media din Romania: Dumitru Tinu, directorul ziarului Adevarul, a murit intr-un accident de circulatie. Cum s-a vazut tragedia, in redactie, isi amintesc Bogdan Chirieac, pe atunci redactor sef-adjunct si Crisan Andreescu, secretar de redactie.
Bogdan Chirieac:"Dupa 10 ani e greu sa-mi amintesc toate detaliile, dar cred ca era in jurul orei 11, cand m-a sunat ministrul de Interne, Ioan Rus. Fireste, prima reactie a fost sa-i spun: La multi ani! Dar, din vocea sa grava, am inteles ca se petrecuse ceva deosebit. El mi-a spus ca in dimineata respectiva, Dumitru Tinu avusese un accident pe DN1, la Romanesti si ca a decedat. Am fost socat. Am cerut verificarea si mi s-a spus ca asa stau lucrurile, mi-a mai spus ministrul. Primul telefon l-am dat lui Cristian Tudor Popescu, care nu a raspuns. Am sunat-o pe Lelia Munteanu, care a ramas stupefiata, fara cuvinte. Apoi l-am sunat pe Nae Militaru, care se ocupa de Stirile de la Politie. Cred ca pe Lelia am rugat-o sa o sune pe Ana Maria Tinu si sa-i dea vestea, eu nefiind in stare sa fac acest lucru. In fine, Nae Militaru a reusit sa dea de Tudor Popescu, asa ca ne-am vazut cu totii la redactie, de unde am plecat spre Ploiesti. Fusese viscol ,dar mi se pare ca, pana am ajuns la Ploiesti, a stat. Am mers la Politie si apoi la Morga. In cladirea Morgii, l-au vazut doar CT Popescu si Nae Militaru. Eu n-am putut sa-l vad zdrobit...Am mers sa vedem masina, un Volvo, care nu arata prea avariata. Cat despre scenariile aparute la vremea respectiva, in presa, trebuie spus ca masina nu avea air-bag-uri. Stiu ca acum pare de necrezut, dar masina fusese cumparata in 2000, asa se vindeau masinile, la vremea respectiva. Iar Dumitru Tinu nu purta centura.Mai tarziu, dupa vreo sase luni, am vazut si fotografiile, in ziare. La autopsie, s-a descoperit ca Tinu suferise in trecut un accident vascular cerebral si, de curand, poate chiar in momentul accidentului, mai suferise unul. Tudor Popescu a preluat integral conducerea ziarului, care a avut o crestere semnificativa de tiraj si rezultate financiare foarte bune, in 2003 si 2004. De la inceput, Ana Maria ne-a spus ca doreste sa mentina echipa de conducere in integralitatea ei. Disensiunile au aparut mai tarziu si s-au soldat cu plecarea noastra si fondarea ziarului Gandul.
Revenind la momentele dramatice din 2003, imi amintesc ca mi s-a spus, nu mai stiu de catre cine, ca la inmormantare au participat si doamna Iucinu cu fiul lui Dumitru Tinu. Pe atunci, ei nu erau mediatizati si, personal, nu i-am remarcat in multime. Dupa ce i-am revazut, in presa, mi-am amintit ca prin 1999, parca, directorul Adevarului ma rugase sa intervin la Ambasada Frantei, ca sa elibereze o viza de calatorie pentru tanarul Andrei Iucinu, care trebuia sa plece intr-o tabara. Ambasada respinsese viza, fiindca in certificatul de nastere al tanarului, la numele tatalui, era trecuta o liniuta. Atunci, Dumitru Tinu nu-mi spusese ca era vorba de fiul sau, ci ca este o interventie pentru un copil care suferise o nedreptate din partea unui functionar al ambasadei".
Crisan Andreescu: "Cu Dumitru Tinu am lucrat din toamna anului 1990, cand acesta era seful sectiei Externe de la Adevarul, iar eu secretar de redactie. Am trait si crescut odata cu ziarul, care devenise cel mai influent cotidian al momentului respectiv, cand o fraza sau o ancheta din paginile cotidianului puteau schimba un ministru sau darama un guvern.
Stirea a aparut la televizor, dar nu-mi venea a crede, pana cand Nicolae Militaru, fostul secretar general de redactie, nu mi-a confirmat informatia. Il intreb daca este nevoie sa merg la ziar, iar el imi spune ca nu este inca nevoie, dar sa stau pregatit pentru orice eventualitate. Am inceput sa fac unele conexiuni, sa vad ce cauta Tinu la ora aceea matinala pe DN1. Astfel mi-am adus aminte ca, pe 30 decembrie, inainte de a incepe sedinta pentru ultimul numar al ziarului din 2002, care avea sa fie si ultimul ziar la care a participat Dumitru Tinu, in usa cabinetului era Viorel Salagean, directorul Adevarului economic. El i-a spus ca il asteapta pe partie la Predeal, pe 1 ianuarie.
In ziua de 30 , Dumitru Tinu a scris editorialul pentru numarul din 31 decembrie, pe care l-a incheiat cu fraza "Sa ne pastram speranta de mai bine. La multi ani!". De asemenea, mi-a dat si mesajul pe care trebuia sa-l scriem pe frontispiciul ziarului: "Cititorilor nostri, un calduros La multi ani!". Fiindca nu avea la indemana o coala alba, a scris acest mesaj pe un "spalt", pe o pagina A3, imprimata cu textele de a doua zi, din sectiunea "Societate".
De asemenea, un amanunt care ne-a atras atentia dupa moartea lui Dumitru Tinu, dar de care foarte putin stiu, este ceasul care se afla in biblioteca din spatele fotoliului unde statea directorul ziarului. Curios este faptul ca acesta era oprit in jurul orei 9,50, ora la care se presupune ca ar fi avut loc accidentul. De afltfel, multa vreme acel ceas nu a mai fost intors, iar pe locul unde Dumitru Tinu statea la sedintele de sumar nu s-a mai asezat nimeni, pana cand acele sedinte s-au mutat in alte birouri, in special in cel al lui Cristian Tudor Popescu.
In toamna anului 2002, Dumitru Tinu reusise sa cumpere circa 80 la suta din actiunile ziarului, astfel ca Tinu devenise patronul Adevarului cu puteri depline de decizie.Dupa Anul Nou, Tinu intentiona sa faca unele restructurari in cadrul redactiei, informatie care circula de cateva zile printre angajati. Sicriul a fost adus in redactie si a fost depus in holul central, din fata cabinetului sau".