Pentru prima data la nivel national, Directia de Investigare a Fraudelor (DIF) din cadrul Politiei Române a monitorizat activitatea infractionala privind modalitatea solicitarii si a acordarii creditelor de consum. Potrivit IGPR, în perioada aprilie 2006 - martie 2007, au fost constatate peste 6.000 de ilegalitati al caror prejudiciu a fost de 33.444.000 de lei, suma din care s-au recuperat doar 12.127.369 de lei.Pe parcursul derularii acestei operatiuni, formatiunile teritoriale ale Politiei de Investigare a Fraudelor au organizat si au desfasurat 514 controale, fiind instrumentate 1.368 de dosare, în care au fost cercetate 3.198 de persoane (dintre care 120 retinute si 71 arestate). Cei în cauza sunt anchetati pentru savârsirea a 6.017 infractiuni, în special înselaciune, fals si uz de fals. Politistii care s-au ocupat de centralizarea datelor spun ca foarte multe infractiuni de acest gen au fost înregistrate în Capitala si în judetele Neamt, Sibiu, Bihor, Brasov si Arges. „Au existat cazuri în care în comiterea pagubelor au fost implicati si functionari bancari. În aceste situatii au fost înregistrate, la nivelul întregii tari, 136 de infractiuni de coruptie, respectiv dare si luare de mita, trafic de influenta si alte 60 de fapte privind abuzul în serviciu contra intereselor personale“, au declarat surse din cadrul DIF. Cele mai multe infractiuni au fost constatate la solicitarea si acordarea creditelor de nevoi personale si la cele pentru achizitionarea de aparatura electrocasnica. Printre institutiile bancare de la care au fost solicitate cele mai multe împrumuturi se regasesc BRD si BCR.Retele organizateDin analiza datelor obtinute, politistii spun ca suspectii erau organizati în mai multe retele si au prejudiciat atât institutiile bancare si nebancare, cât si societatile de asigurari-reasigurari în domeniul bancar, faptele ilicite ale acestora fiind favorizate de reducerea documentelor solicitate la acordarea creditelor de consum.Actiunea „Creditul“ a avut drept scop combaterea fraudelor financiare comise cu ocazia solicitarii si a obtinerii creditelor nenominale, precum si identificarea grupurilor infractionale care actioneaza pe aceasta linie, fiind finalizata pe 31 martie. „În spatele rezultatelor mentionate se afla activitati de cercetare complexe si de durata, care au angrenat, în unele cazuri, întregul efectiv al serviciilor de investigare a fraudelor“, a precizat IGPR.Angajari fictive, salarii supradimensionateCa metode de lucru ale infractorilor, anchetatorii spun ca cel mai des, la solicitarile de împrumut, se apeleaza la identitate falsa (folosirea de carti de identitate false). De asemenea, si prezentarea documentelor de venit false, a carnetelor de munca si a actelor privind activitatile comerciale sunt modalitati prin care se obtin sume considerabile de la banci. De mai multi ani, a devenit o practica obisnuita în rândul infractorilor sa duca în fata functionarilor bancari documente ale unor firme care nu exista, firme-fantoma,  însa si ale unor societati care exista, dar care, în realitate, nu au nici o legatura cu cei care solicita împrumuturile. „În ultimul timp se observa si folosirea documentelor fictive de angajare. Explicatia este una singura: obtinerea unui împrumut cu o valoare cât mai mare. Unele societati comerciale accepta sa angajeze formal persoana care urmeaza sa solicite creditul si îi stabilesc o functie si un salariu supradimensionat“, sustin specialistii de la DIF.  Politistii spun ca se fac cercetari pentru stabilirea întregii activitati infractionale a persoanelor care au solicitat credite cu documente false, dar si a celor care se ocupa cu contrafacerea acestora. Este vorba despre falsificatorii de adeverinte de salariu, carti de munca si contracte de munca.  Potrivit anchetatorilor, o mare parte din vina în aceste situatii o poarta si functionarii bancilor comerciale pagubite. În goana dupa clienti, functionarii nu verifica amanuntit actele depuse la dosarele pentru creditare. „Au fost situatii în care împrumuturile s-au acordat si cu complicitatea angajatului bancii, însa au existat si cazuri când escrocii au prezentat copii xerox dupa carti de munca, dar care nu aveau avizul Inspectoratului Teritorial de Munca. Pare incredibil, însa creditele au fost acordate pe baza acestor documente“, au declarat anchetatorii.