Mugur Isarescu a explicat ca este destul de dificil în a se face o distinctie clara între „hot money“, plasati pe termen scurt de investitori, si investitiile pe termen lung. „Banii fierbinti“ nu au depasit valoarea de trei miliarde de euro. Desi este greu de evaluat o valoare exacta a „banilor fierbinti“ plasati în economia româneasca de investitorii straini, aceasta nu a depasit în nici un moment nivelul de trei miliarde de euro, a declarat guvernatorul bancii centrale, Mugur Isarescu, într-un interviu acordat The Money Channel. „Cu toate dificultatile în a evalua în ceea ce înseamna 'hot money', spunem ca nu au fost foarte multi. Aprecierea noastra este ca, în momentul de vârf, nu au depasit trei miliarde de euro“, a declarat Isarescu. Guvernatorul a explicat ca este destul de dificil în a se face o distinctie clara între „hot money“ plasati pe termen scurt de investitori, si investitiile pe termen lung, care reflecta încrederea strainilor atât în potentialul pietei, cât si în stabilitatea ei. Desi aceasta valoare nu este una foarte mare, ea are darul de a influenta semnificativ si de a crea dificultati în cazul unor iesiri bruste de pe piata româneasca, tinând cont de lipsa de adâncime a pietelor financiare din România. „Pietele noastre nu au fost suficient de adânci si atunci sume care pareau asa, mizilic, pentru investitori din Londra, de exemplu, au avut darul sa creeze relativ mari - sau potential mari - fluctuatii de curs. Aceasta a fost problema noastra si înca mai este în mare masura“, a explicat Isarescu. Guvernatorul spune ca miscarile jucatorilor straini pe piata româneasca au avut impact asupra tuturor pietelor financiare, lucru inevitabil daca tinem cont de nivelul actual de maturizare al acestora, care se afla, în prezent, într-un stadiu de „adolescenta“ sau de „tinerete“.„Pietele noastre interne financiare - valutara, monetara, chiar Bursa de Valori, piata de capital - sunt înca piete neadânci, nu au capatat un volum foarte mare, nu erau mature. Si atunci, cu volume relativ mici pentru investitorii straini, dar mari pentru noi, variatiile de pret, de curs, sunt mult mai mari“, a aratat Isarescu.Pietele românesti încep sa se adânceascaPe de alta parte, guvernatorul a explicat ca exista si o „jumatate plina a paharului“, iar aceasta consta în debutul „adâncirii“ pietelor românesti. „Uitati-va ce s-a întâmplat în România: în anul 2000, intermedierea financiara era 9% din produsul intern brut (PIB) - si asta la un PIB mic, nu stiu daca aveam 35 miliarde euro tot produsul intern brut. Si toata intermedierea financiara, deci creditul neguvernamental, era de 9% din acea suma mica. Anul acesta probabil ca o sa ajungem la 37% (din PIB - n.r.), deja am intrat într-o alta categorie. Asta înseamna o adâncire de piata“, a spus Isarescu. În acest context, pietele românesti vor putea fi perturbate de sume mult mai mari. În conditiile largirii dimensiunii pietei financiare românesti, riscurile cresc, iar banca centrala, ca autoritate de supraveghere, trebuie sa adopte masuri sofisticate de control. „Stiti cum este? Exact ca într-o societate unde spui: 'Domnule, sunt mai multe masini, exista risc mai mare de accidente'. Si atunci trebuie sa te ocupi de asta: sa introduci reguli de prudenta, de circulatie, sa construiesti autostrazi. Aici suntem noi acum, în România“, a explicat Isarescu.Isarescu nu neaga existenta unei crize pe piata valutaraTotodata, guvernatorul bancii centrale a precizat în interviul acordat pentru The Money Channel ca BNR nu este „confortabila“ cu fluctuatii mari ale cursului de schimb si nu neaga existenta, în acest context, a unei crize pe piata valutara. „Nu pot sa neg (existenta unei crize pe piata valutara - n.r.), când au loc astfel de miscari de curs. Pentru o economie mica si deschisa ca a României, (cursul de schimb) este o variabila vitala. Fluctuatii de curs nu fac bine economiei. În ciuda faptului ca tintim inflatia, nu suntem confortabili cu variatiile mari de curs“, a declarat guvernatorul BNR. Seful bancii centrale a subliniat totusi ca BNR nu tinteste cursul, care este stabilit de piata. „Piata valutara are si functie de intrare pe piata de capital, are functia de a stabili cursul, care nu este doar cursul economiei reale, este un curs de echilibru pe plan financiar, are si functie de corectie legat de sectorul extern si balanta de plati, dar în ultima instanta, cursul de schimb este una din variabilele esentiale pentru orice economie“, a explicat Isarescu.Cu toate acestea, la finele saptamânii trecute, în cadrul seminarului EU-COFILE organizat de BNR, ARB si Alpha Bank, guvernatorul a mentionat ca nu sunt excluse noi interventii în viitor în cazul în care este nevoie, pentru a aduce cursul la un nivel „confortabil“ pentru economie. „Ne pastram libertatea de a interveni fara comentarii si fara explicatii anticipate, daca este nevoie, pe piata valutara“, a spus Isarescu.BNR îsi mentine tinta de inflatie pe 2008Guvernatorul a mentionat ca banca nationala urmareste „cu perseverenta“ ca politica monetara sa îsi faca datoria si sa tina inflatia sub control, precizând ca „stabilitatea preturilor este garantia unei cresteri economice de durata si nedistorsionate, iar legat de turbulentele financiare internationale, iarasi publicul din România, dar si investitorii români si straini, sa aiba garantia ca banca centrala va lucra cu toata inteligenta ca efectele negative sa fie diminuate“. În plus, Isarescu e de parere ca economia româneasca „merge înca bine“, în ciuda socurilor externe care au avut influente negative, iar BNR nu îsi va modifica intervalul tintit de inflatie de 2,8-4,8% pe 2008, deoarece crede ca poate fi atinsa. „Mesajul e ca economia merge înca bine - spun 'înca bine' pentru ca la evolutii externe extrem de negative, bineînteles ca ne vom resimti si noi“, a spus Isarescu. Seful BNR a tinut sa mentioneze ca, în prezent, au loc corectii, însa „lumea nu trebuie sa intre în panica“.Declaratia guvernatorului vine în contextul în care cresterea economica a încetinit în 2007 pâna la 5,8% în primul semestru, fata de 7,7% în 2006, sub efectul secetei severe din acest an. Totodata, inflatia anuala a urcat la 6,84% în octombrie, cu aproape doua puncte procentuale peste marja superioara a culoarului de 3-5% care încadreaza tinta de inflatie a bancii centrale pe 2007, de 4%, iar ultima prognoza a BNR pentru inflatia de final de an este de 5,7%.Banca nationala a redus în prima jumatate a acestui an de patru ori consecutiv dobânda de politica monetara, de la 8,75% la 7%, decizie criticata la acea vreme de unii analisti ca fiind prematura. În ultima sedinta din acest an, boardul BNR a urcat dobânda - cheie la 7,50%, miscare motivata prin saltul inflatiei si prin necesitarea înaspririi politicii monetare. Isarescu a aratat ca scaderea dobânzii-cheie a BNR în prima jumatate a acestui an este motivata de guvernator prin necesitatea stoparii aprecierii monedei nationale, care ajunsese la un curs de schimb considerat „nesustenabil“ de 3,11 lei/euro la începutul lunii iulie. „Daca noi n-am fi coborât dobânzile, credeti ca puteam sa evitam un curs de 2,70 (lei/euro- n.r.)? Nu trebuie sa mai descoperim America“, a spus Isarescu.