Administratia Nationala a Imbunatatirilor Funciare (ANIF) a contractat pentru 2011 irigarea a 26.500 de hectare de teren agricol in judetul Dolj, o suprafata extrem de mica dupa parerea specialistilor. Scaderea suprafetelor irigate este explicata prin taierea subventiilor de la stat. In 2009, in Dolj au fost irigate 70.000 de hectare, adica dublu fata de 2010 si 2011. Inspectorul-sef al unitatii de administrare Dolj a ANIF, Viorel Tirei, a explicat:
"Sistemul de irigatii din Dolj aduce apa din Dunare pana spre Calopar. A fost proiectat sa deserveasca peste 260.000 de hectare, insa in prezent el acopera pana la 170.000 de hectare. Canalele de irigatii mai au nevoie de reparatii. Problema este ca sistemul este energofag, costurile sunt cu atat mai mari cu cat suprafetele irigate sunt mai mici. In aceste conditii, este mai ieftin sa importi cereale decat sa le produci in Dolj".
Specialistii in agricultura spun ca lipsa asociatiilor agricole puternice, cu tehnologii de ultima generatie, determina productii scazute, ceea ce face agricultura necompetitiva. "Culturile insamantate in toamna totalizeaza 170.000 de hectare. Problema este ca doar marii producatori agricoli au capital pentru aplicarea tehnologiilor avansate. Ei obtin 5.000-7.000 kg de grau la hectar, in timp ce micii producatori obtin 2.000 kg/hectar. Daca este si seceta, iar pretul graului mic, nu au nici un profit", a spus Cristian Costea, directorul Directiei pentru Agricultura si Dezvoltare Rurala (DADR) Dolj.

Cine dicteaza culturile

Micii agricultori folosesc cea mai mare parte a culturilor pentru propriile gospodarii si mai putin pentru valorificare. Potrivit statisticilor, in judet exista 58.000 de fermieri si circa 4.000 de gospodarii de subzistenta.
Specialistii au vorbit in ultimul timp de regandirea compozitiei culturilor, care a fost dictata in ultimii ani de politica de subventii. "Micii agricultori se orienteaza dupa ce subventii primesc imediat, nu au cultura investitiilor pe termen lung. Daca s-au dat subventii la rapita, au cultivat rapita. Culturile de rapita au crescut in ultimii ani", a mai spus Cristian Costea. In mai 2010, culturile de rapita numarau peste 28.000 de hectare, iar pentru 2011 se prevad suprafete si mai mari.
O cultura care aduce profituri bune este cea a pepenilor verzi, din arealele sudice ale judetului. Din pacate, lipsa asocierii, a unui sistem centralizat de colectare si a contractelor cu marii retaileri alimentari face ca si productiile de legume-fructe sa ramana periferice, slab productive si putin profitabile.