Cristian Socol publica pe standard.ro articolul "Salariile si pensiile vor reveni la normal. In 2015?!", pe care il puteti citi in continuare.
Am scris in analiza anterioara ca masurile de austeritate vor trebui mentinute cel putin pana in 2013. Ajustarea fiscala larga de care Romania are nevoie pentru adoptarea euro in calendarul stabilit presupune tinte ambitioase privind reducerea deficitului bugetar. De la 6,8% din PIB in 2010 la 4,4% din PIB in anul 2011, 3,0% din PIB in anul 2012, si 2,5% din PIB pentru anul 2013.
Declaratii ulterioare ale autoritatilor arata posibilitatea ca salariile si pensiile sa revina la normal incepand cu 1 ianuarie 2011. Iata cateva motive pentru care cred ca aceste intentii sunt pur demagogice:

1. Masurile de austeritate luate acum nu sunt de ajuns pentru consolidarea fiscala propusa de Guvern nici macar pentru acest an. Nu mai vorbesc de atingerea tintei de deficit in 2011, 2012 si2013. Consider ca acest pachet de austeritate va fi completat si cu alte masuri (de exemplu concedieri in sectorul public) pentru a realiza ajustarea fiscala convenita cu FMI si UE.

2. Argumentul autoritatilor privind salariile este incorect. Se afirma ca salariile vor reveni la normal in 2011 pentru ca se vor concedia bugetari. Conform ultimei Scrisori de intentie trimise FMI, autoritatile romane s-au angajat la reducerea numarului de bugetari la 1.290.000 la inceputul lui 2011. Declaratii ulterioare ale autoritatilor arata intentia reducerii numarului de bugetari cu circa 170.000 cumulat pentru anii 2010 si 2011. Aceasta inseamna aproximativ 0,5% din PIB. Economia neta realizata la buget prin reducerea salariilor, sporurilor, stimulentelor etc cu 25% este de 1 la suta din PIB, conform aceleiasi Scrisori de Intentie. Deci inseamna ca se vor concedia nu 170.000 ci 340.000 de bugetari deci dublu. Sau mai multi bugetari dati afara, pentru ca economia la buget sa ramana si salariile sa revina la normal.

3. Argumentul autoritatilor privind salariile este de doua ori incorect. Se afirma ca prin intrarea in vigoare a legii unitare a salarizarii la 1 ianuarie 2011 se va realiza o economie la buget si atunci masura privind taierea cu 25% ar putea fi relaxata. Gresit. Tot guvernul isi propune prin legea unitara a salarizarii reducerea ponderii cheltuielilor de personal in PIB de la 9,2% in 2009 la 8,5% in 2010 si pana la 7% din PIB in 2015. Ori reducem, ori nu.

4. Calculul privind revenirea la salariile de acum intr-o perioada scurta este prost facut. In Legea Responsabilitatii Fiscale - conditionalitate FMI - sunt scrise clar regulile prin care vor creste salariile in viitor. In functie de ce venituri se incaseaza la buget si in functie de cresterea economica. In plus, cheltuielile de personal vor fi plafonate in fiecare an. Pai daca ne luam dupa aceste criterii clare, ne ingrijoram putin. Estimarile de crestere a PIB real pentru Romania arata 0,1% in 2011, 1,5% in 2012 si 2,8% in 2013. Deci in perioada 2011-2013 o crestere cumulata de 4,44%. Estimarile privind veniturile - optimiste in opinia mea - arata cresterea acestora de la 31,6% din PIB estimat in 2010 la 32,5% din PIB in 2013. Deci nici aici nu prea avem loc in conditiile in care ne mai asteapta si dobanzi apasatoare, necesar de finantare pentru infrastructura, sanatate, invatamant, etc.

5. Argumentul autoritatilor privind pensiile este incorect. Se afirma ca reducerea pensiilor nu va dura decat pana la sfarsitul anului 2010. Ca prin intrarea in vigoare a legii unitare a pensiilor se va face o economie neta la buget si astfel se va compensa taierea pensiilor in 2011 si mai departe. Nimic mai fals. Conform Programului de Convergenta, impactul bugetar al implementarii masurilor de reforma va aduce pe termen mediu (2020-2030) economii la bugetul asigurarilor sociale cuprinse intre 0,6% si 1,5% din PIB, iar pe termen lung (anul 2060) comparativ cu sistemul in vigoare, deficitul sistemului de pensii se va reduce cu circa 4 puncte procentuale. Dar atentie, aceste economii sunt fata de scenariul de baza, in care nu s-ar fi aplicat legea unitara a pensiilor. Cu tot cu legea unitara a pensiilor, pilonul 1 este nesustenabil. Ponderea cheltuielilor cu pensiile de asigurari sociale va creste de la 6,5% din PIB in 2010 la 8,8% din PIB in 2030 si la 10,6% din PIB in 2060. Deci ne mai trebuie bani in plus. Nu vom scoate bani de aici. Nu avem ce sa economisim, se va reduce presiunea de finantare curenta.

6. Calculul privind revenirea la pensiile de acum la 1 ianuarie 2011 este prost facut. In Legea Unitara a Pensiilor - conditionalitate FMI - sunt scrise clar regulile prin care vor creste pensiile in viitor. De la intrarea in vigoare a legii si pana in anul 2020, punctul de pensie se va majora anual cu 100% rata inflatiei, la care se adauga 50% din cresterea reala a salariului mediu brut, realizate pe anul precedent. Daca unul din indicatori are valoare negativa, se utilizeaza cel cu valoare pozitiva. Aceasta inseamna in 2011 plus 3,7 la suta din inflatie (cresterea reala a salariului este estimata la minus 3,8 in 2010). In 2012 pensiile ar trebui sa creasca cu 3,1 la suta din inflatie (cresterea reala a salariului este estimata la minus 0,3 la suta in 2011). Iar in 2013 plus 2,6 la suta din inflatie si 0,5 la suta, jumatate din cresterea prognozata a castigului salarial real. Deci, in ritmul acesta ajungem la pensiile de acum de abia in 2014-2015.
Analiza mea devine incorecta in urmatoarele conditii:
- Curtea Constitutionala declara masurile de austeritate neconstitutionale.
- Reinvie pomenile electorale.
- Se rupe acordul cu FMI si CE.
- Se iau masuri atat de coerente dpdv macro incat apare un spatiu fiscal indestulator.
- Isi revine sectorul privat mult mai rapid decat se estimeaza. Sincer, nu cred in niciuna dintre optiunile enumerate.