Asociatiile de producatori au lansat in mass-media procente ametitoare la majorari de preturi aferente produselor lor. Astfel, in toata mass-media se spune ca painea s-ar putea scumpi cu 50%, uleiul cu 10-15%, legumele si fructele cu 30 pana la 50%, la fel ca ouale sau conservele, iar laptele si produsele derivate din lapte vor avea preturi majorate cu 10-15%. De asemenea, patronatul zaharului a anuntat o majorare de 10-15%, iar companiile din domeniul energiei si al gazelor naturale au lasat sa se inteleaga ca tarifele ar putea creste.
Patronatele au incercat prin astfel de anunturi sa obtina reduceri de taxe de la guvernanti, in special diminuarea TVA. Pentru a forta lucrurile, chiar au operat unele majorari, precum cele de la paine, care pe alocuri au ajuns la 10-15%. Daca importul detine o cota de piata mai mare decat oferta din productia interna, pretul la galantar nu poate fi influentat de producatorii interni, ci de importuri. Importurile de produse alimentare se fac in principal din tari-membre UE, iar preturile la import vor fi in functie de situatia concreta din tarile respective (gradul de afectare a agriculturii din cauza secetei). Chiar daca productia interna este afectata de seceta intr-un grad destul de ridicat, este foarte putin probabil ca preturile la galantar (la consumator) sa creasca foarte mult din cauza secetei, intrucat tarifele la import nu au crescut semnificativ, ba chiar la unele produse au scazut. Cert este ca guvernantii trebuie sa faca mai mult pentru eliminarea speculei cu cereale. De exemplu, pretul la cereale este de 0,7 RON/kg, cu 0,2 RON mai mult decat cu doua luni in urma, insa aceasta crestere nu se regaseste la fermier, ci la intermediarul de cereale. In tarile europene, in aceasta perioada, se scot din stocurile de interventie cantitati de cereale la preturi normale pentru a tempera piata. La noi insa nimeni nu se gandeste la politici agricole eficiente si nu dispunem de stocuri de interventie la acest moment.
Majorarile vehiculate sunt speculative
Majoritatea producatorilor au declarat ca, alaturi de autoritatile statului, speculantii sunt principalii vinovati de o eventuala crestere a preturilor. Acestora li se alatura pe alocuri si seceta. Trist este ca, si daca ar scadea TVA-ul la 9%, niciun produs nu s-ar ieftini fiindca cel de la celalalt capat al lantului comercial nu va ieftini niciodata. Comisia Nationala de Prognoza a comunicat ca majorari fabuloase precum cele vehiculate de patronate sunt de neconceput. O influenta este admisa, dar nu de ordinul procentelor cu doua zecimale si fara ca efectele secetei sa influenteze semnificativ inflatia. Scumpirea painii cu mai mult de zece procente este singura admisa de CNP, in contextul in care la nivel european toate statele s-au confruntat cu o criza a graului. Avand in vedere ca ponderea painii in consumul populatiei este de aproximativ 6,6%, in conditiile in care presupunem ca toate celelalte preturi raman nemodificate, o majorare cu 15% s-ar reflecta in cresterea inflatiei cu mai putin de 0,01. CNP a dat exemplul anilor 2000 si 2005 (cel mai secetos din ultima perioada, respectiv cel mai afectat de inundatii), in care productivitatea agricola a scazut cu 20%. Atunci, in conditii asemanatoare acestui an, evolutia preturilor la produsele alimentare a fost cu 5% peste media inflatiei din anii respectivi. Raportat la o inflatie coborita sub pragul de 4%, majorarile nu ar trebui sa fie mai mari de 10%.