Ajutorul financiar acordat de Uniunea Europeana, sub forma fondurilor europene, le-a dat romanilor un nou prilej de a-si dovedi inventivitatea intr-ale furtului. Fara sa tina cont de faptul ca fraudarea fondurilor europene ar putea prejudicia grav imaginii Romaniei peste hotare, beneficiarii fondurilor Phare, Sapard si ISPA nu s-au dat putut abtine si au incercat sa-i insele pe reprezentantii comunitatii europene. Procurorii DNA Constanta, in competenta carora intra anchetarea, pe plan local, a acestor fraude, sustin ca nu au primit decat o singura reclamatie in acest sens, referitoare la un tulcean care a schimbat destinatia banilor primiti de la UE. Accesarea fondurilor europene le-a oferit investitorilor romani noi tentatii de a incerca sa puna mana pe sume de ordinul milioanelor si chiar miliardelor, dar in mod ilegal. Si cum banii nu puteau fi impartiti fara a se verifica modul cum au fost folositi, a luat fiinta, la nivelul Guvernului, Departamentul pentru Lupta Antifrauda. Potrivit legislatiei, dupa ce constata existenta vreunei nereguli in modul in care au fost folositi sau obtinuti banii, reprezentantii acestui departament ii sesizeaza pe procurorii DNA. "De cele mai multe ori, aceste sesizari ajung direct la centru. Se poate insa sa fim sesizati insa si de reprezentantii agentiilor care se ocupa de acordarea acestor fonduri sau de alte organe de control, precum Curtea de Conturi sau Garda Financiara", ne-a declarat procuror Ioana Tene, seful DNA Constanta. Cat priveste modalitatile in care pot fi fraudate fondurile europene, procurorii atrag atentia ca acestea nu sunt atat de variate. Una dintre modalitatile gasite de afaceristii romani este falsificarea documentelor justificative prin care se solicita obtinerea acestor fonduri. Ba chiar, falsificarea actelor prin care se demonstreaza pe ce anume au fost cheltuiti banii respectivi. "Alte metode folosite de afaceristi sunt schimbarea destinatiei fondurilor sau nerespectarea normelor de achizitie", a mai aratat procurorul Ioana Tene.

Frauda de 34.000 de euro la Cabana "Chilia Veche"

Cu toate acestea, procurorii DNA Constanta sustin ca nu au primit decat o singura sesizare privind fraudarea fondurilor europene, de la colegii lor din Tulcea. Procurorii au subliniat ca desi ar fi trebuit sa fie sesizati de organele de control mentionate mai sus pentru orice neregula constatata in dosarele investitorilor, acest lucru nu se intampla. "Nu stim de ce nu se intampla acest lucru, probabil ca recupereaza banii si nu considera ca mai este nevoie sa se sesizeze", a adaugat procurorul Ioana Tene. Cat priveste singurul dosar privind furtul din bani europeni, acesta il avea in prim plan pe Corneliu Savin, administratorul unei societati comerciale din Tulcea. Potrivit anchetatorilor, afaceristul a incheiat un contract de 34.000 de euro, cu Ministerul Integrarii Europene, prin care se angaja sa modernizeze si sa introduca in circuitul turistic Cabana "Chilia Veche". El a ahizitionat insa bunuri de o calitate inferioara decat ceea ce mentionase in contract si a falsificat actele pentru a-si acoperi faptele. In urma celor constatate, administratorul tulcean a fost acuzat de savarsirea infractiunii de schimbare a destinatiei fondurilor obtinute din bugetul comunitatii europene, fara respectarea prevederilor legale.