B365.ro informeaza: Nasterea Mantuitorului Isus Christos la romani. Traditii si obiceiuri
Dintre sarbatorile de iarna, cea mai asteptata este Craciunul, reprezentand o adevarata renastere sufleteasca, crestinii celebrand la 25 decembrie Nasterea Mantuitorului Isus Christos. Se spune ca in aceasta zi sfanta se reunesc toti membrii familiei pentru a avea un an mai bogat. La aceasta sarbatoare sfanta, toti crestinii isi reimprospateaza sufletul cu amintirile copilariei, revenindu-le in minte zapezile bogate si prevestitoare de rod imbelsugat, colindele si clinchetele de clopotei, mirosul proaspat de brad, dar si de cozonaci, nerabdarea asteptarii darurilor sub pomul de Craciun, toate acestea creand o atmosfera de basm, liniste sufleteasca si iubire. In cultura romaneasca, Craciunul este un personaj cu trasaturi bivalente: are puteri miraculoase, specifice zeilor si eroilor din basme, dar si calitati si defecte specifice oamenilor. Ca persoana profana, este un om batran, un pastor batran cu barba de omat, vecin cu Mos Ajun, fratele sau mai mic. Sub influenta crestinismului, Craciunul apare si ca figura apocrifa: s-a nascut inaintea tuturor sfintilor, este mai mare peste ciobanii din satul in care s-a nascut Hristos si altele. Legendele Nasterii Domnului zugravesc peisajul etnografic al unui sat pastoral unde traia Mos Craciun si avea case mari, grajduri, cosare si tarle pentru vite. Pe neasteptate, in acest sat linistit soseste o femeie necunoscuta care, simtind ca i-a venit vremea sa nasca, bate la poarta casei lui Mos Ajun si ii cere gazduire. Motivand ca este om sarac, acesta o trimite la fratele sau bogat, Mos Craciun. Acesta, fara sa stie ca femeia este Maica Domnului, nu o primeste sau o trimite sa nasca in grajdul vitelor. Craciuneasa ajuta straina sa nasca, fapta pedepsita de Craciun cu taierea mainilor din coate. Cand Mos Craciun afla ca in grajdul sau s-a nascut Domnul Iisus, se caieste si cere iertare lui Dumnezeu devenind primul crestin, sfantul cel mai batran, sotul femeii care a mosit-o pe Maria. La aparitia crestinismului, Craciunul era un zeu atat de venerat incat nu a putut fi exclus cu desavarsire din Calendarul Popular si din constiinta oamenilor care adoptasera credinta in Hristos. Prin tot ceea ce face, Craciunul se opune sau impiedica nasterea pruncului Iisus intrucat venirea Lui presupune mai intai plecarea (moartea) Mosului, traditiile contemporane despre Mosul darnic si bun, incarcat cu daruri multe, fiind influente livresti patrunse in cultura populara. De Craciun au loc o serie de practici atestate in toate zonele tarii, care au in centrul lor colindele si mesele rituale. Craciunul mai este numit si sarbatoarea familiei; este ocazia cand toti se reunesc, parinti, copii, nepoti isi fac daruri, se bucura de clipele petrecute impreuna in jurul mesei, cu credinta ca prin cinstirea cum se cuvine a sarbatorilor vor avea un an mai bogat. In dimineata de Craciun, primii care se trezesc sunt copiii, pentru a vedea darurile mosului, apoi glasurile lor trezesc toata casa. Urmeaza micul dejun, la care participa toata familia. Gospodinele incep sa puna pe masa frumos decorata tot ce au pregatit mai bun pentru ziua de Craciun: toba, caltabosi, piftie, sarmale, friptura de porc, cozonac, prajituri, toate facute cu cele mai bune ingrediente, la care se adauga rugaciune sau macar o cruce facuta deasupra mancarurilor la gatit si a aluatului pus la dospit. In zonele rurale ale tarii, in special in Moldova si Oltenia sarmalele se fac si se servesc in mod traditional(pentru coacere sarmalele sunt puse intr-o oala de lut, care este stropita cu apa, ca sa nu crape. Astfel, sarmalele se coc in tihna, uniform si au o aroma deosebita). La tara barbatii aduc lemne sa puna pe foc (ca sa iasa bune copturile, sarmalele si friptura focul este o intreaga stiinta) si apoi se ocupa de bauturile traditionale, tuica fiarta cu piper si usor indulcita si nelipsitul vin fiert cu scortisoara si diferite plante aromatice musai servite in cani din lut, nu de alta, dar acestea pastreaza savoarea bauturilor. Odata pusa familia la masa, se face rugaciunea, si toti membrii familiei se bucura de bucate alese dupa un post lung. Voiosia trebuie sa fie peste tot, in toate inimile. Dupa ce toti membrii s-au saturat, masa nu se strange, se lasa chiar si peste noapte pentru ca familia sa aiba parte de un an imbelsugat.Daca este zapada, copiii zburdalnici ies afara pentru a face oameni de zapada sau pentru o bulgareala zdravana. Parintii si bunicii raman in casa pentru a pregati bucatele pentru colindatorii ce vor veni cu Steaua. Seara este momentul pentru musafiri. Se spune ca daca primul invitat este barbat atunci familia va avea noroc tot anul ce va urma. Toti invitatii trebuie sa vina cu inimile curate, cu ganduri bune si voiosie pentru ca toate sa mearga bine. Odata lasata noaptea, toti se retrag la casele lor in pace pentru o binemeritata odihna.

Colindatul la romani

Colindatul incepe in seara de 23 spre 24 decembrie si se continua pana noaptea tarziu. Seara, copiii merg sa colinde la rude, la prieteni si la vecini. Cele mai indragite colinde: Mos-Ajunul, Buna-dimineata sau Buna-dimineata la Mos-Ajun rasuna in toata tara in noaptea sfanta. Traditia spune ca fiecare colind reprezinta un ritual care aduce beneficii in casa gazdei care primeste colindatorii: alunga boala si demonii, aducand noroc si copiilor din acea gospodarie. Din ziua de Craciun si pana la Boboteaza, pe 6 ianuarie, copiii merg sa colinde cu Steaua la casele prietenilor si vecinilor crestini. Cu acest prilej, copiii canta cele mai indragite colinde care vestesc Nasterea Domnului Isus Christos precum: Steaua sus rasare, Trei crai de la rasarit, In orasul Viteem. De-a lungul deceniilor, aceste cantari religioase sunt intampinate cu bucurie de gospodarii care-i primesc pe colindatori si le daruiesc mere, nuci, covrigi si bani. De fiecare data, colindele cu Steaua aduc liniste sufleteasca si bucurii in familiile unde poposesc colindatorii. Colindatul cu Brezaia este un colind raspandit doar in zona Campulung-Muscel si inlocuieste colindul cu Capra, raspandit in numeroase localitati din tara noastra. Pentru aceasta datina, colindatorii o pregatesc pe Brezaia cu vesminte specifice: De la fetele din sat se aduna 50 de basmale multicolore cu care se imbraca un bat inalt de cel putin doi metri. Ca si Capra, Brezaia are in varful batului doua coarne, are si o gura facuta din doua bucati de lemn si sub aceasta Brezaia poarta o barbita, asemenea tapului. Totodata, hainele Brezaiei sunt impodobite cu multi ciucuri, cusuti la colturile fiecarei basmale. Pe parcursul a trei zile, Brezaia colinda la toate casele gospodarilor din localitatea respectiva, fiind insotita de barbatul ei (care se cheama Mos- imbracat si el cu haine de sarbatoare, cu un cojoc foarte frumos) si de un intreg alai. Colindul Brezaia este urmat de un bal, la care sunt invitati toti colindatorii. A doua zi de Craciun, Brezaia moare si ea este plansa de tot alaiul care a insotit-o pe parcursul celor 3 zile de colindat.

In noaptea de Mos Ajun, parintii sa daruiasca copiilor banuti

Obiceiul colindului s-a raspandit de la Mos Ajun, iar copiii si tinerii care merg pe la casele gospodarilor, sa le ureze acestora spor si sanatate, primesc mere, nuci si colaci. Traditia spune ca Mos Ajun a oranduit ca in aceasta noapte sfanta, parintii sa le daruiasca copiilor cativa banuti. Darul financiar primit de copii simbolizeaza sporul, de care ei se vor bucura pana la anul urmator.