Despre legatura dintre nebunie si talent s-a mai vorbit. Selectia de fata nu vizeaza gradul talentului pacientilor, ci impactul lor asupra umanitatii.

Friedrich Wilhelm Nietzsche, 1844-1900, filosof german
Diagnostic. Schizofrenie, posibil pe fundal de sifilis.
Simptome. Megalomanie (trimitea scrisori cu textul: Peste doua luni voi deveni primul om de pe pamant, a cerut scoaterea de pe pereti a tablourilor, deoarece apartamentul sau e un templu), tulburari de constiinta (imbratiseaza un cal in centrul orasului, incurcand circulatia) , dureri severe de cap; comportament inadecvat. In dosarul medical al lui Nietzsche se noteaza ca pacientul a baut dintr-o cizma propria urina, a emis strigate incoerente, il vedea pe paznicul spitalului ca fiind Bismarck, a incercat sa baricadeze usa cu fragmente de sticla sparta, a adormit pe podea langa pat, a sarit ca un tap, se stramba si ridica umarul stang.
Istoricul bolii. Nietzsche a suferit cateva crize de apoplexie, a suferit dereglari psihice in ultimii 20 de ani din viata (in aceasta perioada au aparut cele mai importante lucrari ale sale, printre care Asa grait-a Zarathustra), dintre care 11 ani i-a petrecut in spitale de boli mentale, acasa a fost ingrijit de mama sa. Starea lui s-a deteriorat constant - spre sfarsitul vietii filozoful putea emite doar fraze simple, de exemplu: Sunt mort, pentru ca sunt prost, sau: Sunt prost pentru ca sunt mort.
Mostenirea sa filosofica:
- ideea de Supraom (paradoxal, pe acest om care sarea viguros ca un tap il asociem cu personalitatea libera, perfecta, deasupra moralei, existenta dincolo de bine si de rau).
- ideea de moralitate noua (morala stapanilor in schimbul moralei sclavilor): o morala sanatoasa trebuie sa glorifice si sa sporeasca dorinta naturala a omului pentru putere; orice alta morala este dureroasa si decadenta.
- ideologia fascismului: bolnavii si cei slabi trebuie sa moara, cei mai puternici - sa invinga.
- enuntul: Dumnezeu e mort.
(Sursa: Adaptare dupa un articol de Anna Starobinets)