www.pcfarm.ro informeaza:
Simptomele psihotice in dementa Alzheimer

Ideile delirante
Ideile delirante sunt convingeri, idei false, de nezdruncinat, in care pacientul crede indiferent de dovezile contrare care i se aduc. Cele mai frecvent intalnite sunt:
- ideea ca persoanele din jur vorbesc despre pacient
- idei de furt - bolnavul este convins ca lucrurile ii sunt furate sau ascunse; de multe ori, astfel de convingeri apar ca urmare a tulburarilor de memorie (pacientul uita complet unde si-a pus lucrurile si ii acuza pe ceilalti ca i le-au luat)
"chiriasul fantoma"- ideea ca in casa mai locuiesc si alte persoane; poate sa apara din cauza halucinatiilor vizuale reprezentand oameni
convingerea pacientului ca este persecutat, ca i se vrea raul
idei de abandon - bolnavul crede ca urmeaza sa fie parasit de familie, alungat din propria casa; exista insa si situatii in care asemenea idei au o baza reala (este vorba despre cazurile de abuz al varstnicilor)
idei delirante de gelozie - convingerea ca sotul/sotia are o legatura extraconjugala (un exemplu este cel al pacientei Auguste D., caz in care boala a debutat cu astfel de idei - era convinsa ca sotul are o legatura cu o vecina); ele pot sa apara si datorita halucinatiilor vizuale (bolnavul vede oameni straini in casa).
Pentru a considera o astfel de idee a pacientului ca fiind deliranta, este nevoie ca ea sa fie repetata in mai multe ocazii si pe o perioada mai lunga de timp. Este necesar ca ideile delirante sa fie diferentiate de afirmatiile pe care pacientii cu dementa le fac pentru a masca faptul ca uita (care li se pare stanjenitor). De exemplu, o persoana cu dementa poate afirma la un moment dat ca nu isi gaseste poseta si ca probabil i-a fost furata de unul dintre membrii familiei. Intrebata, admite ca este posibil sa o fi uitat in parcul in care tocmai s-a plimbat, ceea ce indica faptul ca nu este vorba de o idee de tip delirant.

Un alt exemplu: un bolnav cu dementa Alzheimer uita ca a terminat de mancat, acuzandu-si sotia ca i-a furat mancarea, fara a putea fi convins de contrariu. Totusi, afirmatia a fost facuta o singura data, nemaifiind repetata ulterior si nu constituie prin urmare o idee deliranta.

Halucinatiile

Halucinatiile reprezinta perceptii anormale, care apar in absenta unui obiect real - de exemplu pacientul vede pe peretele gol imaginea unui om (spre deosebire de iluzii, care sunt perceptii anormale ale unor stimuli care exista in realitate - pacientul priveste un tablou de pe perete si afirma ca persoana din tablou se misca).
In demente, halucinatiile sunt cel mai frecvent de doua tipuri, vizuale si auditive. Pacientii vad de obicei imagini de oameni sau animale, dar pot afirma ca vad si pete de diverse culori (in absenta unor tulburari de vedere), litere sau cifre. In ceea ce priveste halucinatiile auditive, un exemplu sugestiv este cel al unei paciente in varsta de 67 de ani care a fost adusa la spital de familie pentru ca incepuse sa aiba pierderi de memorie si afirma ca o aude pe mama ei decedata, care vorbeste cu ea (diagnosticul stabilit ulterior fiind cel de boala Alzheimer). Unii bolnavi au halucinatii auditive mult mai simple (de exemplu sustin ca aud diverse zgomote).

Falsele recunoasteri

Pacientii pot sa afirme ca sotul/sotia sau un alt membru al familiei a fost inlocuit de o alta persoana, asemanatoare din punct de vedere fizic (bolnavul vizitat la spital de sotie ii spune acesteia "Tu nu esti sotia mea, semeni cu ea dar nu esti sotia mea. Unde este ea? Unde au dus-o? Vreau sa vina sa ma vada"). O asemenea identificare deliranta trebuie deosebita de situatiile in care, din cauza pierderii memoriei, bolnavii nu isi mai amintesc identitatea persoanelor apropiate si nu le recunosc (un alt pacient isi intreaba sotia "Cine esti?"; ulterior, vizitat de cumnata sa, o intreaba "Tu esti sotia mea?"). Astfel de identificari delirante se pot referi si la obiecte, nu doar la persoane ("Unde este cana mea? Ati inlocuit-o cu alta, asta nu e a mea de acasa").
Bolnavii cu dementa pot sa nu isi mai recunoasca propria imagine din oglinda, crezand ca este vorba de o persoana diferita. Intrucat multi dintre ei au tendinta de a pleca de acasa, existand riscul de accidente sau ratacire, o oglinda montata pe usa din hol impiedica de multe ori astfel de evenimente (pacientii considera ca mai este cineva in hol si se intorc din drum).
In mod similar, acesti bolnavi pot considera drept reale imaginile pe care le vad la televizor. De exemplu, o pacienta a devenit foarte agitata si speriata privind un film care continea o scena in care un barbat inarmat cobora pe scara interioara a unei case. Ea striga "Ajutor! O sa intre in camera si o sa ne omoare!". La fel, fotografiile din carti sau ziare pot fi considerate ca fiind reale, iar persoanele reprezentate in astfel de fotografii ca aflandu-se in momentul respectiv in camera.

Tulburarile de dispozitie

Depresia

Pacientii cu dementa Alzheimer pot prezenta in cadrul bolii si depresie. Este posibil ca acesti bolnavi sa devina nelinistiti, agitati (mai ales daca au si anxietate intensa), sa nu mai manance sau sa inceapa sa isi paraseasca din ce in ce mai putin camera, petrecandu-si cea mai mare parte a timpului singuri. Adesea, ei se trezesc dimineata foarte devreme, plang des si isi pierd interesul pentru activitatile pe care le faceau totusi anterior (de exemplu, nu mai sunt interesati sa se uite la televizor sau sa isi petreaca timpul cu familia sau prietenii).

Hipomania

Apare mult mai rar decat depresia la pacientii cu boala Alzheimer, acestia devenind euforici, iritabili, exagerat de activi (se plimba tot timpul, nu pot sta intr-un loc), dormind mult mai putin; este de asemenea posibil sa aiba un comportament social, sexual inadecvat, dezinhibat, deranjandu-i pe cei din jur.