Senatorul Florian Bodog a sustinut o declaratie politica intitulata "Apel pentru o interventie energica la nivelul politicilor nationale anti-fumat" , pe care o puteti citi in continuare.
Conform ultimelor studii medicale ("Global Burden of Diseases, Injuries, and Risk Factors Study" realizat de Institute for Health Metrics and Evaluation de la Universitatea din Washington), peste 42.000 de romani mor in fiecare an din cauza bolilor provocate de fumat: cancer, boli cardiovasculare, boli pulmonare cronice, dar si alte boli precum diabetul zaharat, bolile endocrine sau TBC. In țara noastra prevalenta fumatului este de 26,7%, statisticile aratand ca sunt aproape cinci milioane de persoane care fumeaza zilnic sau ocazional, cei mai multi dintre ei fiind barbații cu varste intre 25 si 44 de ani.
Cea mai alarmanta cifra legata de incidenta fumatului se inregistreaza randul tinerilor, mai ales a celor sub 15 ani, categorie la care unul din patru tineri fumeaza zilnic. Cei mai multi fumatorii din Romania (43,1%) au inceput sa fumeze la o varsta intre 17 si 19 ani, iar 18,1%, dupa varsta de 20 de ani. Majoritatea celor care au inceput sa fumeze inainte de 15 ani sunt din mediul rural.
In contextul in care din ce in ce mai multi romani sufera si mor din cauza bolilor provocate de fumat, consider ca este imperios necesar sa existe o interventie energica la nivelul politicilor nationale pentru reducerea acestui fenomen.
In acest sens, este necesara cresterea finantarii programelor de prevenire si tratament al fumatului. Programul National "Stop Fumat", program de prevenire si tratament al fumatului coordonat de Institutul de Pneumologie "Marius Nasta", trebuie sa continue in mod susținut, inclusiv prin alocari bugetare corespunzatoare. De asemenea, sunt cu totul de acord cu interzicerea fumatului in locurile publice inchise si la locurile de joaca pentru copii. Romania are una dintre cele mai permisive legi anti-fumat in acest sens. Suntem singurii din Uniunea Europeana care mai permitem fumatul in baruri si restaurante, iar acest fapt nu face altceva decat sa promoveze in mod direct fumatul, mai ales in randul populației tinere.
Nu in ultimul rand e nevoie de o urgentare a implementarii noii directive europene ce reglementeaza consumul de tutun. Noile legi votate de Parlamentul European si care au intrat in vigoare din luna mai interzic țigarile cu arome si cele slim, iar pachetul de țigari va fi acoperit aproape in totalitate cu avertismente. In plus se introduc reguli mai stricte pentru țigarile electronice.
Cresterea taxei pentru sanatate poate fi si ea o metoda eficienta de a determina scaderea numarului de fumatori si a incidentei bolilor asociate fumatului, ea reprezentand si o resursa importanta la bugetul Sanatații. Incepand cu 2006, anul introducerii ei, sumele care au revenit Ministerului Sanatatii din aceasta taxa au fost de aproximativ 7,5 miliarde de lei. Beneficiarii sumelor colectate au fost unitatile sanitare atat din subordinea Ministerului, cat si cele din reteaua aministratiei publice locale. Banii au fost alocati, printre altele, pentru programele nationale de tratament privind bolile transmisibile si netransmisibile (HIV/SIDA, TBC, boli cardiovasculare, oncologice, neurologice, diabet zaharat, hemofilie, talasemie, boli rare). Totodata, s-au facut cheltuieli pentru achizitia de ambulante, dar si pentru realizarea unor studii de fezabilitate in vederea reabilitarii a 15 spitale judetene, cat si pentru achizitionarea de echipamente si tehnica de calcul pentru medicii de familie. Din 2006 si pana in aprilie 2012, aproape patru miliarde de lei din asa-zisa taxa pe viciu au fost utilizati pentru finantarea programelor de sanatate, alti 600 de milioane de lei pentru aparatura medicala, iar peste 400 de milioane de lei pentru reparatii capitale la spitale. Potrivit Ministerului Sanatații, din perspectiva finantarii sistemului, intre 2007 si 2014, aceasta resursa a reprezentat circa 9-10% din totalul cheltuielilor publice pentru sanatate.
Studiile internationale, dar si practica medicala de zi cu zi, ne arata ca "recuperarea" de pe urma fumatului este cu atat mai importanta cu cat persoana renunta la tutun mai devreme. Studiile din Marea Britanie estimeaza ca daca fumezi toata viata, pierzi, in medie, zece ani. Renuntarea la tutun, arata aceeasi cercetare, nu este insa niciodata tardiva. Astfel, cei care se lasa de fumat dupa 65 de ani castiga un an de viata. Potrivit specialistilor, renuntarea la fumat inaintea varstei de 35 de ani scade semnificativ si rapid riscul de a suferi de o boala cardio-vasculara, acesta ajungand la nivelul nefumatorilor. Persoanele tinere cu varsta pana in 35 de ani, sunt categoria care beneficiaza cel mai mult de pe urma renuntarii la fumat. Cu cat se renunta mai devreme la fumat, cu atat functia respiratorie revine mai aproape de normal.
Stimati colegi, doar printr-o actiune rapida si consecventa cu accent pe educatia pentru sanatate de la varste tinere si doar prin servicii medicale de asistenta pentru renuntarea la fumat, mai putem avea speranta ca adolescentii si tinerii nu vor mai fi victimele acestei dependente. Daca avem populatie sanatoasa vom avea costuri mai mici in sanatate. Sa nu acceptam moartea din cauza fumatului ca o fatalitate. Sunt convins ca putem actiona impreuna si putem sa crestem sansele de a avea o viata sanatoasa!