B365.ro: Cum decurge incinerarea la crematoriul Vitan-Barzesti

Incinerarea regizorului Sergiu Nicolaescu a declansat o adevarata isterie in media, dar si in mediul bisericesc, BOR opunandu-se acestei practici. B365.ro a aflat de la cei care lucreaza la crematoriul Vitan-Barzesti cum decurge procesul de incinerare a unui decedat.
La intrarea din spatele Crematoriului un paznic plictisit completeaza un rebus sifonat iar doua femei in varsta asteapta in liniste pe scaune. Totul are un aer de spital de provincie. Un panou umplut cu fel de fel de extrase din legi si hotarari de Consiliu General sare in ochii celui care zaboveste acolo mai mult de un minut. Tineretea cladirii dispare odata trecut pragul. Holuri lungi, luminate de neoane obosite si acoperite trei-sferturi cu faianta alba, conduc atat spre subsol, unde se afla cuptoarele cat si spre birouri. Nici musca nu s-aude. Emil, fochistul, e prins momentan cu treaba, spune administratora crematoriului, Dalina Marin, care se ofera sa dea detalii despre activitatea institutiei:
"O incinerare de cadavru costa in acest moment 589 de lei. Preturile oscileaza din cauza gazelor si curentului electric. In acesti bani intra si urna, care este neagra, din metal, cu capac cu filet", explica aceasta.
Tot administratora da de inteles ca incinerarile nu sunt pentru oricine pentru ca cei care au iubit prea mult mancarea la viata lor ajung sa fie refuzati din motive tehnice. "Limbile(n.r. - carucioarele care introduc cadavrele in cuptor) nu sustin decat maximum 130 de kg. Au fost dati cand am refuzat incinerarea. In acest caz se pune la dispozitie o groapa intr-un cimitir unde sunt locuri libere. In momentul asta Domnesti-Vest si Straulesti...", isi lasa in aer fraza din cauza unor batai timide la usa. Imbracat cu un halat albastru din tercot, cu o camasa rosie pe dedesubt si o pereche de pantofi albi, Emil, fochistul trecut de 40 de ani, calca hotarat pe mocheta ieftina din birou. E transpirat. Broboanele de pe frunte tradeaza un efort urias facut cu putin timp inainte."Au fost si cazuri cand familia decedatului a cerut ca cenusa sa fie depusa in urna suflata cu aur sau in urne din granit, urne pictate sau desenate. Noi ne conformam in astfel de situatii", isi incheie apologia administratora. Emil se scuza de intarziere si da din cap, semn ca vrea sa fie urmat.
Un nivel mai jos se afla crematoriul in sine, compus dintr-un hol lung care da in camera cuptoarelor dar si intr-o sala trista. Acolo, dupa niste pereti din cuburi de sticla mata, cu deschizaturi acoperite de cortine neagre din catifea grea prinse de tije de metal, doua familii isi iau la revedere de la cei dragi.
Parca in contrast cu totul din jur, undeva in stanga, un sicriu descoperit cu un batran stafidit si galben ca ceara, era luminat de o lumanare jumatate arsa. Nici urma de apropiati. Pana si cortina menita sa-l fereasca de ochii lumii lipseste. Ca si cum nu ar fi fost destul, drumul catre camera cu urnele abandonate trece chiar prin fata sicriului uitat.Camera este scaldata de luminile candelelor aprinse in graba de o femeie de serviciu. "Aici tinem urnele 45 de zile de la incinare", spune administratora, cu o voce pioasa.

Cuptoarele care inghit cadavrele

In camera cu cele trei cuptoare e galagie. Un zumzait de motor electric si un suflu de flacari se aud dinspre o instalatie din caramida ferecata de o poarta masiva din metal. Inauntru un cadavru tocmai e mistuit de foc.
E semi-intuneric. "Sunt zile in care stamsi peste program si zile in care nu avem nicio incinerare", explica Emil, spargand zgomotul monoton. "Din ‘99 si pana azi m-am obisnuit. E o meserie stresanta, dar m-am obistuit cu toate. Mai putin cu situatii lecand sunt nevoit sa bag la cuptor cadavre de copii. E peste puterea mea de intelegere cum unii parinti aleg o astfel de metoda", ofteaza fochistul.
Meseria sa nu presupune doar manipularea cuptoarelor, ci si strangerea cenusii si pisarea manuala a oaselor calcinate. "Sunt operatiuni pe care le voi face de fata cu dumneavoastra, insa mai dureaza putin. V-as fi aratat si cum se introduce un cadavru in cuptor, insa niciuna dintre familii nu este de acord", se scuza Emil.

"Cimitirul pe verticala"

Procesul de ardere dureaza cam doua ore iar urna cu cenusa rezultata poate fi depusa de familie si in Columbarul de langa crematoriu.
O cladire cu trei nivele, acoperita, cu un parculet in mijloc, vegheat de un molid de-o seama cu imobilul. De jur-imprejur, dispuse radial sunt nisele pentru urne. Sunt putini insa cei care aleg sa lase ramasitele celor dragi acolo. Dintr-un total de 14.000 de nise, numai 3.000 adapostesc cenusa umana.
"Doar parterul il avem ocupat. Asta in conditiilein care percepem o taxa de opt lei pe an pentru o nisain care pot sa incapa pana la patru urne", da detalii administratora. In fapt, o nisa seamana cu un cavou in miniatura. Placile de marmura sculptate cu numele celor aflati in spatele lor, stau fixate de doua suruburi, de care atarna iconite. O femeie de serviciu are grija sa stearga praful si sa dea cu matura din cand in cand. La fel ca in camera cu urne abandonate, si aici toate candelele sunt aprinse, lasand senzatia ca rudele celor din urne s-au ascuns undeva.
Si-afara, in dreapta Columbarului, sunt nise pentru urne, dispuse de-al lungul unui zid in forma de arc de cerc. Aici insa nici una nu este folosita.

Camera cenusii

Sub sala cuptoarelor este incaperea unde se proceseaza cenusa, trasa printr-o gaura de sus, intocmai ca la soba. Operatiunea nu e complicata, explica Emil cu jumatate de gura. "Trebuie sa pisam oasele, care raman, manual. In strainatate, la alte crematorii, exista malaxoare speciale", spune fochistul apuncand suparat de un mai improvizat.
Cu gesturi care dezvaluie dibacia, apuca cu mana ramasa libera un faras si incepe sa care cenusa de sub cuptor pe o tava speciala cu o gaura in mijloc. Dedesubt fixeaza urna si incepe sa piseze concentrat. In zgomotul care aduce a coji de nuci zdrobite se aude vocea lui Emil, din spatele unei masti de praf: "Uitati!Atat ramane dintr-un om".
Sub masa, urna inghite cenusa. O eticheta, cu date de indentificare, are scris cu litere de-o schioapa numarul 13.830. Cifra astupa numele de familie insa lasa sa se vada doar prenumele: Victoria.