Deutsche Welle: Ce urmaresc protestatarii turci?

Dupa demonstratiile violente din ultimele zile, tot mai multi demonstranti cer acum demisia premierului Erdogan. Dar nu toti cei care au iesit in strada sunt de acord cu retragerea sefului Executivului de la Ankara.
Protestele din Turcia dureaza de aproape o saptamana. Daca initial oamenii au iesit in strada pentru a apara pomii dintr-un parc din Istanbul, acum ei cer respectarea principiilor fundamentale ale democratiei. Cei mai multi dintre demonstranti ii cer premierului Tayyip Recep Erdogan sa demisioneze. El conduce Executivul de un deceniu. Partidul sau conservator-islamic AKP a castigat de doua ori alegerile, cu o majoritate lejera. Popularitatea lui Erdogan nu parea sa aiba de suferit si nici cei mai multi dintre turci nu se puteau plange, economia continua sa creasca, iar pentru comunitatea internationala Turcia este un elev model.
Demonstratiile din aceste zile sunt primele de o asemenea dimensiune din perioada guvernului Erdogan. Cu toate acestea, ele nu sunt surprinzatoare, declara jurnalistul si scriitorul turc Cengiz Aktar pentru DW: "Guvernul lasa impresia ca are totul sub control, in realitatea insa nimic nu era in ordine."

Tinta este Erdogan insusi, nu partidul

Sloganurile protestatarilor se refera exclusiv la premier, nicaieri nu se face referire la AKP, remarca Aktar: "Afecteaza sfera privata a oamenilor. De exemplu, interdictia de a se ruja pentru stewardese sau de a vinde alcool dupa ora 22, toate contravin stilului secular de viata al turcilor." Regulile si legislatia au fost ignorate pana acum, spune jurnalistul, dar "cand oamenii au inceput sa inteleaga ca legislatia ar putea fi aplicata, au inteles si ce pericole ii pandesc."
Incercarea lui Erdogan de a reorganiza structurile sociale si de a se introduce un stil autoritar de guvernare sunt principalele motive ale protestelor din tara, explica Aktar. A fost nevoie de o simpla scanteie, precum taierea pomilor din Parcul Gezi, pentru a porni revoltele.
"O miscare tanara si nepartinica"
Gencer Ozcan, seful catedrei de stiinte politice de la universitatea Bilgi din Istanbul crede ca protestele au fost initiate deja la 1 mai, de Ziua Internationala a Muncii. "Guvernul a interzis demonstratiile de 1 Mai din Piata Taksim, demonstratii care pentru stanga politica sunt de natura simbolica. Guvernul a ordonat blocarea transportului public. Inca de atunci, politistii au oprimat violent demonstratiile", declara profesorul Ozcan pentru Deutsche Welle.
Protestele au continuat in ultimele zile. Erdogan i-a numit pe protestatari, cu dispret, "jefuitori", iar actiunile acestora ar fi, in opinia premierului, manipulate de grupari extremiste.
Teorie respinsa de jurnalistul Aktar. "Este o miscare foarte tanara, urbana, nepartinica." Grupurile clasice de stanga sunt mereu prezente, dar ele nu conteaza, spune jurnalistul, referindu-se la numeroasele steaguri socialiste, comuniste si kurde pe care le flutura demonstrantii in ultimele zile. "Nici o miscare politica si nici un partid nu ar fi in stare sa ii manipuleze pe oamenii din Piata Taksim, din parcul Gezi sau din alte orase turcesti", mai adauga Aktar.

O trupa colorata

Si Gencer Ozcan crede ca protestatarii provin dintr-un spectru larg, toate grupurile si gruparile, inclusiv cele radicale, sunt implicate in manifestatii. Dar, profesorul precizeaza ca "tinerii constituie coloana vertebrala, ei au iesit in strada pentru a-si apara drepturile. Elevii si studentii constituie baza acestor demonstratii".
Partidele de opozitie au fost mai rezervate fata de aceste proteste, mai explica Ozcan. "Partidul kurd BDP nu a iesit oficial in strada, considerand ca participarea ar periclita procesul de pace, in general, si negocirile bilaterale dintre kurzi si turci, in mod special. Nici sustinatorilor partidului nationalist MHP nu li s-a permis de catre conducere sa ia parte la demonstratii". Situatia este similara si in cazul partidului republican popular CHP, cel mai mare din opozitie, ai carui simpatizanti au iesit pe strazi doar in calitate de persoane private.

Nu toti doresc retragerea lui Erdogan

Sloganurile, ca si lozincile de pe peretii caselor sau panourilor publicitare oglindesc nemultumirea populatiei: "Tayyip istifa!" ("Tayyip demisioneaza") este scris mai peste tot si tot mai intens reclamat de protestatari. Dar nu toti isi doresc un nou premier. "Nu ar fi bine, pentru noi kurzii, daca Erdogan se retrage. Guvernul nostru se afla in mijlocul unui proces de pace. Daca se schimba acum guvernul, vom avea din nou parte de vremuri tulburi", precizeaza demonstrantul Erhan Calahan, membru al partidului kurd BDP, intr-o discutie cu DW.
"Democratia traieste"
Potrivit jurnalistului Aktar, guvernul turc trebuie sa priceapa ca democratia nu este o cutie care poate fi inchisa dupa bunul plac al conducatorilor. "Democratia traieste, functioneaza si se exprima. Se pare ca tocmai asta nu s-a inteles", critica Aktar clasa politica de la Ankara. El crede ca a sosit momentul ca politicienii sa invete acest principiu fundamental.