Pe 13 februarie 1880 s-a nascut Dimitrie Gusti, filosof, sociolog si estetician roman. A fondat si condus Asociatia pentru Stiinta si Reforma Sociala (1919-1921), Institutul Social Roman (1921-1939, 1944-1948), Institutul de Stiinte Sociale al Romaniei (1939-1944), Consiliul National de Cercetari Stiintifice (1947-1948). A creat, impreuna cu Victor Ion Popa, H. H. Stahl si G. Focsa, Muzeul Satului (1936).

xxx

Dimitrie Gusti (n. 13 februarie 1880, Iasi; d. 30 octombrie 1955), a fost un filosof, sociolog si estetician roman. Membru al Academiei Romane din 1919, presedintele Academiei Romane (1944 - 1946), ministru al invatamantului intre 1932 si 1933, profesor la Universitatile din Iasi si Bucuresti. Membru al unei loji masonice din Iasi.
A initiat si indrumat actiunea de cercetare monografica a satelor din Romania (1925 - 1948). A obtinut legiferarea serviciului social (1939), prin care se institutionaliza, pentru prima oara in lume, cercetarea sociologica, imbinata cu actiunea sociala practica si cu pedagogia sociala.
A fondat si condus Asociatia pentru Știinta si Reforma Sociala (1919 - 1921), Institutul Social Roman (1921 - 1939,1944-1948), Institutul de Știinte Sociale al Romaniei (1939 - 1944), Consiliul National de Cercetari Știintifice(1947 - 1948). A creat, impreuna cu Victor Ion Popa, H. H. Stahl si G. Focsa, Muzeul Satului (1936).
In domeniul literar-stiintific, Gusti a infiintat si a condus revistele "Arhiva pentru stiinta si reforma sociala" (1919 - 1943) si"Sociologie romaneasca" (1936 - 1944).
Dupa invadarea si ocuparea Romaniei de catre Armata Rosie (1944), Partidul Comunist din Romania a incercat, in zadar, sa-l castige pe Gusti de partea sa, cu oferte de colaborare; cu toate acestea, Dimitrie Gusti a devenit membru al ARLUS si a fost invitat in Uniunea Sovietica pentru a participa la ceremonii oficiale.
Gusti a fost fondatorul Scolii Sociologice de la Bucuresti. El rezuma sistemul sau sociologic la cateva enunturi:
• Societatea se compune din unitati sociale, adica din grupari de oameni legati intre ei printr-o organizare activa si o interdependenta sufleteasca.
• Esenta societatii este vointa sociala.
• Vointa sociala depune ca manifestari de viata: o activitate economica si una spirituala, reglementate de o a activitate juridica si de o activitate politica.
• Vointa sociala este conditionata in manifestarile ei de o serie de factori sau cadre care pot fi reduse la 4 categorii fundamentale: cosmic, biologic, psihic si istoric.
• Schimbarile suferite de societate in decursul timpului, prin activitatile ei si sub inraurirea factorilor conditionanti, se numesc procese sociale.
• Inceputurile de dezvoltare pe care le putem surprinde in realitatea prezenta si, deci, le putem prevedea cu o oarecare precizie, se numesc tendinte sociale.
• Plecand de la sistemul sau, a fundamentat metoda monografica, metoda ce presupune abordarea simultana, multidisciplinara a subiectului pe cadre si manifestari, folosind echipe de specialisti din domeniul stiintelor sociale, medici, ingineri, agronomi, invatatori etc.

Opere principale

• Egoismus und Altruismus, 1904
• Die soziologischen Betrehungen in der neuen Ethik, 1908
• Cosmologia elena, 1929
• Sociologia militans, (volumul I, 1935; volumele I si II, 1946)
• Cunoastere si actiune in serviciul natiunii, (2 volume), 1939
• Problema sociologiei, 1940
• La science de la realite sociale, 1941
• Enciclopedia Romaniei. Vol. I-IV, Bucharest 1938, 1943

(Sursa: Wikipedia)