Moshemordechai.ro: Poporul gastric
Un prieten mi-a amintit de textul asta, scris acum ceva vreme. Cred ca merita revizitat.
Fara indoiala, hrana este necesara pentru mentinerea septelului de homo discutabil sapiens. Iar savantlacurile gastronomiei sunt prilej de bucurie pentru intelectuala papila gustativa. Altfel spus, ca sa il parafrazam pe iubitorul de carpete rapiroseraistice ( misto cuvant, nu?) si stihuri domol naroade: asa cum caprioara se adapa la izvor, la fel romanul trage la gratar. Si uite asa ajungem la subiect, ca nu despre rolul nutritiei in mentinerea supletei membranei celulare vreau sa vorbesc.
Daca e ceva care ne defineste cu adevarat ca popor, atunci, fara indoiala, e permanenta raportare la mat, necontenita trecere a cosmosului prin procesul masticatiei si apoi afundarea sa in galgaiala sucului gastric. Ca sa nu vorbim ca saxofonul cu trotineta, sa exemplificam.
a) daca vine vorba despre epoca incheiata ( cu chiu cu vai) in ’89, se gasesc colegi de bocarie ( ce? nu stiti ce-i aia bocarie?) care oftand in gama minora sa il evoce pe Ceausescu in deja consacratii termeni "a facut, a dat, el nu era baiat rau, ea era scarba" etc. pentru ca apoi sa se enunte simplu si fara guler adevarul colosal care l-ar fi salvat pe al batran: "daca dadea si putina mancare la lume..."
Deci lipsa de consideratie pentru matul national l-a pierdut pe Ceausescu. Evident. Daca incerci sa formulezi observatia impertinenta ca, pe vremea aia, mai erau olecuta de probleme cu libertatea... primesti imediat punctul b)
...adica:
b) "Si? La ce cacat iti folosesti libertate si democratia cand ai burta goala?"
Argumentul e imbatabil. Daca e un pericol care o pandeste cu adevarat pe golanca asta de democratie romaneasca, atunci cu siguranta acesta e ghioraitul matului. Adevar zic voua! De unde concluzia ca pe vremea lu’ balbaitu’ era totusi mai bine. Cum asa? Simplu, desi la punctul a) am constatat ca Nicu de la Scornicesti nu se ingrijea cum trebuie de matul national, urmeaza punctul c) in care aflam ce e ala un paradox.
c) "Hai dom’le, sa fim seriosi! Zicem noi ca era rau pa vremea lu’ Ceasca, ca nu se gasea de niciunele si ierea foame, da’ toti aveam frigiderili pline. Toti avea carnita la congilatoari!"
Voila paradox! Desi nu se gasea, aveam cu toti. Din nou, raportarea la mat, via frigider, este esentiala in instrumentarea procesului de evaluare istorica. De ce dracu’ ascultau aia la Europa libera? Ca nu se dadea parizer prin radio.
d) depasim epoca de aur si lucram putin cu atemporalitatea. O vorba din popor (acum stiti ce e aia bocarie?) spune fix asa: dragostea trece prin burta! Desigur, sclava Isaura, telenovele, Gabriel Dorobantu, Fuego, Mircea Radu si alte chestii roz si pufoase, ca suntem popor romantic, de la Guta citire. Dar! Cu semnul exclamarii ca sa marcam adevarul suprem: burta! Adica oricat de amor detine titularul la corazon, daca doamna bruna din sonete sau epigrame nu detine stiinta dozarii usturoiului in chiftea, nada amor, canci jotema, sanchi ailaviu, pula pernute de sentvalentain. Uitati de tate, clitoris si coaie! Intestinul e zona erogena! Chiar e de mirare ca inca nu s-au scris sonete in care sa se laude intestinul subtire al iubitei, rondeluri in care sa fie tras la rima colonul.
e) daca e prins unul la furat de cabluri, sine de cale ferata, rulmenti sau benzina din conducta, omul are o motivatie perfect prizabila, absolut admisibila socialmente: "am luat ca sa mananc si eu!" Evident, bipedul respectiv nu se hraneste cu sarma de cupru, sine de cale ferata sau rulmenti. Si e destul de improbabil ca sistemul lui digestiv e setat pe cifra octanica 95. Ideea e ca plusvaloarea obtinuta de el prin furt, recte minusvaloarea generata pagubasului, e convertita via REMAT in hartii cu autograful lui Isarescu. Iar aceste hartii sunt preschimbate in nutreturi combinate, special create pentru hominizi. E uimitor ca bio-entitatile despre care discutam nu au alte necesitati. Nu au facturi de platit, nu au nevoie de igiena, haine. De carti ori alte minunatii ce sa mai vorbim. Lucru care, in bocarie ( tot n-ati inteles?) poate fi perfect de inteles; aici existenta chiar se poate rezuma la supravietuire.
f) mergem la cealalta extrema a societatii. Pricopsitii. Bogatii. Aia cu lovele. Cand vine vorba despre ei, inevitabil vox p’o’pulii are ceva de zis: la ce i-o trebui atat? Ce, mananca cu sapte guri? Sistemul de raportare e acelasi. Pentru ca, desi nu este explicit formulat, enuntul contine implicit si prezumtia ca cele sapte guri sunt accesorizate corespunzator cu respectivele chiuvete de mate. Se presupune, totusi, ca gaura curului ramane una singura. Din chestia asta deducem simplu ca maximum de aspiratie ingaduit este cat incape in mat.
g) am mai pomenit zilele trecute despre ziaristul sportiv care ii plangea pe dinamovistii si stelistii care nu pot sarbatori Pastele decat cu cate o felie de cozonac, ca-s in cantonament. Asta e un alt exemplu. Pai, ce sarbatoare e aia daca nu bagi in tine pana te ia salvarea? O fi Inviere, o fi chestia aia religioasa ( ca suntem crestiiiini vai, vai), dar daca nu treci prin colebil, triferment si furazolidon, n-ai facut niciun rahat.
h) orice idee de pricopseala e definita tot in termeni specifici. Daca e vorba de oportunism, atunci e ... fripturism. Daca e vorba de o sinecura, sigur discutam despre cascaval. Daca, sa spunem, e vorba de o functie publica, atunci clar e ciolan. Zgarie branza e deja o tipologie. Mate fripte asemenea. Toata constructia sociala e formulata in termeni de alimentara. La baza societatii se cheama "paine goala". Daca urci pe scara sociala, atunci "treci la icre". Daca esti un dobitoc, se cheama ca esti un carnat. In cazul in care esti tampit, termenul corect e ca esti varza. Iar daca esti prea credul, pui botul la savarina. Reforma in educatie a iesit... ciorba. Nu mai spun ca reforma statului nu e mare branza.
i) pana si insulta are tot o constructie digestiva, tot pe baza de mancat e, pentru ca daca vorbesti prostii, se cheama ca mananci cacat.
j) singurul minstru prins cu spaga a fost prins primind caltabosi!
k) in sacosele portocalii, alegatorii, ati aflat desigur, nu primesc nici cartile lui Cartarescu, nici sampon cu extract de galbenele, nici MS Office cu licenta. Ci tot cele necesare sfantului mat.
l) contra-argumentul e... "alta mancare de peste".
m) marile sarbatori la romani? Craciun- porc, Paste-miel, 1Mai -mici, Ziua nationala- fasole. Evenimentele din familie- sarmale.
n) in fine, ca nu o sa epuizam acum toate literele alfabetului, nici antropofagia nu-i de colea. Ca doar aveti colegi de serviciu si sigur sunt printre ei unii care va mananca. Sau macar va musca. Detaliile se cunosc.
Asta e. Popor gastric.