Un analist politic de la Chisinau descifreaza problemele geopolitice interne ale Ucrainei
Sursa: Blogul Moldovlah.
A. Savin, analist politic, Chisinau
Problemele geopolitice interne ale Ucrainei
(continuare)

Rolul minoritatilor
Ucraina este un exemplu clasic de tara, in care o minoritate confesionala activa (galitienii-uniati) domina net scena politica. Pana la razboi, pe teritoriul Ucrainei locuia o diaspora evreiasca foarte numeroasa care juca acest rol. Holocaustul nazist din anii 1941-1944, campania impotriva cosmopolitismului din 1949 si emigratia in Occident si Israel a micsorat-o insa categoric.
Cu toate acestea, chiar aflandu-se la New York, Londra sau Tel-Aviv, diaspora evreiasca ucraineana conduce abil din culise viata economica si politica a tarii. Antisemitismul pronuntat al apusenilor nu face altceva decit sa-i faca acesteia jocul.
Un puternic element destabilizator pentru vecina noastra este prezenta militara ruseasca in Sevastopol si in formatiunea separatista de pe Nistru, precum si numeroasa diaspora rusa.
Ucraina reprezinta un mozaic extraordinar de complicat, alcatuit din cele mai diverse si antagoniste elemente etnice si confesionale. Orice criza interna sau externa de proportii ar putea deveni si ultima.

Cadouri care mai bine nu erau facute
Orientarea politico-externa bicefala (Galitia - spre Occident, iar rasaritul - spre Moscova) a Ucrainei ii poate juca odata si odata festa. Teritoriile acaparate sau daruite Ucrainei de catre Stalin (Galitia, Rutenia, Bucovina de Nord - Hotinul, jumatate din fosta RASSM, Bugeacul de Sud si Donbas) si Hrusciov - Crimeea, pot juca in orice moment rolul calului Troian.
Homer scria: "Timeo danais darum ferunt" (Temeti-va de danaieni, chiar daca acestia va aduc daruri). Toate aceste "cadouri" reprezinta pentru Ucraina o bomba cu efect intirziat. Orice neatentie si miscare gresita poate produce ireparabilul. Fostul ministru de externe austro-ungar Andrashy spunea, referindu-se la monarhia Habsburgica, ca ea ar semana cu o corabie supraincarcata, pe care orice noua achizitie ar putea-o duce la fund.
Paralelele in istorie sunt foarte periculoase, insa situatia Ucrainei aduce putin cu cea a Austro-Ungariei. De aceea uimeste miopia politica a unor cercuri nationaliste de la Kiev si mai ales Lvov, care emit pretentii expansioniste asupra bazinului nistrean. Se observa clar ca aceasta ar putea fi detonatorul minei despre care deja am pomenit.
Cronologia formarii Ucrainei in hotarele sale contemporane
Divizarea geopolitica a Ucrainei corespunde, in linii mari, cu consecutivitatea anexarii diferitor teritorii ale sale la Rusia.
Prima a fost Ucraina Rasariteana (Malorosia), situata la est de raul Nipru si alipita la Rusia in anul 1654, prin Rada de la Pereiaslavl de catre hatmanul Bogdan Hmelnitki. Initial, aceasta regiune s-a bucurat de o autonomie interna considerabila, dar Ecaterina cea Mare va proceda la lichidarea ei catre sfarsitul sec. al XVIII-lea.
Tot in acest rastimp, in anul 1783, a fost anexat si Hanatul Tatarilor din Crimeea (care cuprindea insasi peninsula si stepele dintre Nipru si Bugul de Sud, botezata de catre Potiomkin - Taurida sau Novorosia).
Anul 1792 marcheaza anexarea Transnistriei, populata, la moment, de moldoveni.
Intre anii 1793 si 1795 Imperiul Rus isi atribuie Podolia, Volini si Polesia.
Dupa incheierea pactului Ribbentrop-Molotov, URSS va anexa Galitia Orientala.
Si, in sfarsit, in anul 1940 de la Romania vor fi anexate teritoriile Basarabiei, Bucovinei de Nord si a tinutului Herta care, cu exceptia raioanelor atribuite RSSM, vor fi incluse in RSS Ucraineana.
Dupa razboi, in anii ’50, acestei republici sovietice (create in anul 1918) ii vor fi cedate de catre RSSFR teritoriul Crimeii si cele rasaritene limitrofe.
Unele concluzii
Divizarea geopolitica a Ucrainei se produce nu numai dupa repere geografice, cit si dupa cele istorice si confesionale.
Policentrismul economic, politic, cultural, etnic si confesional face ca in tara vecina sa fie foarte puternice tendintele centrifuge.
Existenta regiunilor izolate geografic de nucleul statului precum Rusia Carpatina, enclava Izmailului si peninsula istmica a Crimeii ar facilita si mai mult o eventuala dezmembrare.
Echilibrul dintre cele doua poluri antagonice (Vestul uniat pro-occidental si Rasaritul ortodox pro-moscovit) este foarte subred.
Pretentiile teritoriale ale statelor invecinate sunt destul de bine argumentate si o eventuala dezintegrare a Ucrainei ar duce la substantiale permutatii de frontiere statale in regiune.
Pentru a supravetui ca stat, in hotarele actuale, Kievul trebuie sa dea dovada de minuni de echilibristica politica intre Occident si Kremlin. Insa timpul adoptarii unei decizii definitive (de genul "tertium non datur) se apropie implacabil.

Sursa : http://cersipamantromanesc.wordpress.com