Descopera.ro: Moartea este o simpla iluzie. Ipoteza controversata a unui medic
In privinta mortii si a vietii vesnice, savantii sunt de obicei foarte sceptici. Stiinta nu aducea pana acum nicio dovada care sa fie in favoarea unei forme de existenta dupa distrugerea trupului nostru. Fizica cuantica schimba aceasta perspectiva, crede un medic american, care are o noua teorie despre univers si despre viata.
Robert Lanza, doctor in medicina la Universitatea Wake Forest, specialist in cercetarea celulelor stem si autorul teoriei biocentrismului, spune ca moartea este doar o iluzie, pentru ca intreaga realitate este doar un construct mental al starii noastre de constienta si ca nu ar putea exista daca nu ar fi perceputa de noi.
Lanza si-a expus pe larg ideile intr-o carte, intitulata "Biocentrism: How Life and Consciousness are the Keys to Understanding the True Nature of the Universe".
Teoria este sustinuta si de experimente stiintifice, spune Lanza, dar a fost anticipata si de textele unor filosofi celebri, precum Descartes, Kant si Schopenhauer, care au scris despre universul subiectiv, ca simpla perceptie a simturilor noastre.
Biocentrismul merge si mai departe si sustine ca nici spatiul sau timpul nu sunt reale, ci instrumente de perceptie create de mintea noastra si care nu pot exista singure, in afara acestei perceptii.
Lanza invoca in acest sens si o cugetare a lui Albert Einstein, care spusese la moartea unui prieten, fizician: Oamenii ca noi stiu ca distinctia intre trecut, prezent si viitor este doar o iluzie extrem de puternica.

Ce sustine biocentrismul?
Biocentrismul, cunoscut si sub numele de "teoria totului", considera ca viata este cea care creeaza universul, nu invers. Viata este cauza, nu un simplu efect al unor procese chimice.
Biologia este superioara universului. Astfel, constienta unei persoane determina forma si marimea obiectelor. Toate obiectele, dar si spatiul si timpul, sunt forme ale perceptiei umane.
Teoria a fost formulata pentru prima data in anul 2007 de medicul Robert Lanza si se bazeaza pe 7 principii:
1. Tot ce este observat depinde de cel care observa, iar realitatea pe care o percepem este de fapt un proces al constientei noastre. Viata da nastere universului, nu invers, cum sustine conceptia clasica despre lumea din jur.
2. Perceptia interna si cea externa sunt legate intre ele.
3. Comportamentul particulelor este determinat de prezenta unui observator.
4. Fara actiunea constientei, materia este doar o forma nedefinita.
5. Universul este structurat si guvernat de legi si forte care sunt favorabile vietii.
6 si 7. Timpul si spatiul nu sunt lucruri reale, ci doar instrumente ale intelegerii noastre, pe care le purtam cu noi asa cum testoasele isi poarta carapacea.
Lanza incearca sa explice aceste idei prin exemple concrete. De exemplu, cerul este albastru pentru ca asa il percep ochii nostri, dar celulele noastre ar putea fi modificate astfel incat sa vedem toate obiectele albastre ca avand culoarea rosie.
Totodata, la tropice noi simtim ca este foarte cald si umezeala, dar pentru un animal care traieste acolo temperatura poate fi perceputa ca fiind chiar destul de scazuta. Iar exemplele de acest fel pot continua: realitatea este rezultatul perceptiei noastre.
Un experiment stiintific sustine la randul sau teoria biocentrismului, spune Lanza.
Cercetatorii privesc o particula care trece prin doua fante dintr-o bariera. Asemeni unui glonte, particula va trece printr-un orificiu sau prin altul.
Dar, daca cercetatorii nu se uita la particula, ea se va comporta ca o unda si va trece prin ambele orificii in acelasi timp.
Prin urmare, explica Lanza, comportamentul particulei s-a schimbat prin simpla ei observare. Aceasta este dualitatea unda/particula.
Biocentrismul poate explica si de ce este posibila existenta particulelor inseparabile cuantic,conectate intre ele desi se afla in locuri diferite din galaxie, la distante uriase una de alta. Daca acceptam faptul ca spatiul de fapt nu exista, atunci totul devine usor de inteles.
Totodata, un experiment realizat in anul 2002 a demonstrat ca doi fotoni aflati la distanta sunt conectati cuantic intre ei si fiecare anticipeaza ce se va intampla cu perechea lui.
Cercetatorii au lasat un foton sa termine un traseu, acesta putand alege singur daca devine unda sau particula.
Al doilea foton putea fi influentat de cercetatori sa devina unda, dar prima particula a stiut de la inceput ce aveau de gand sa faca cercetatorii, ca si cand intre cei doi fotoni nu ar fi existat distanta in timp si spatiu.
Astfel, al doilea foton nu a devenit particula inainte ca perechea lui sa se transforme la randul ei in particula.
Surse: Huffington Post, RobertLanza.com, Why Don't You Try This?