AmosNews : Rezultatele Programului National de Evaluare a Starii de Sanatate a populatiei

Prezentam a doua parte a discursul ministrului Sanatatii, Eugen Nicolaescu, sustinut cu ocazia prezentarii rezultatelor Programului National de Evaluare a Starii de Sanatate a populatiei (PNESS):

Obiceiuri nesanatoase/ factori de risc

Datele din Program ne conduc la o concluzie ingrijoratoare: foarte multi dintre romani sunt supusi riscului de boli cardio-vasculare, diabet, ciroza si cancer.
In privinta factorilor de risc,consumul excesiv de sare (intre 37% si 68% din populatia evaluata la nivel de judet, cu o medie nationala ingrijoratoare de 53,8%) este unul dintre cei mai importanti factori de risc.
Urmeaza consumul excesiv de grasimi saturate - intre 20% si 46% din populatia evaluata, cu o medie nationala de 32%, consumul excesiv de carne rosie - intre 15% si 40% din populatia evaluata, pe grupe de varsta in functie de educatie, stare civila si ocupatie, unde media nationala este 26,6%.
Nu uitam, desigur, consumul excesiv de alcool, intre 10 si 24% din populatia evaluata, cu o medie nationala de 16,4%.
Barbatii consuma in exces alcool, de 5 ori mai mult decat femeile, dublu in mediul rural fata de cel urban.
Am lasat la urma un factor care crește riscul de cancer, afectiuni pulmonare etc; as nominaliza aici consumul de tutun, cu o medie nationala de 20,4%.
Barbatii declara ca fumeaza de 2 ori mai mult decat femeile, mai mult in mediul urban decat in cel rural. Fumatul este mai frecvent la persoanele tinere si scade in raport cu varsta.
Sa mai spunem ca riscul de depresie creste constant cu varsta si este mai mare la femei.

Principalele patologii

Principalele categorii de afectiuni descoperite au fost: hipertensiunea arteriala, tulburari ale metabolismului, obezitate, hepatite cronice, anemii, diabet zaharat tip II. De asemenea, au fost descoperite cancere cu diferite localizari, precum si TBC.
Boli cardiovasculare. 40% dintre persoanele evaluate prezinta risc de boli cardiovasculare. Riscul crescut de deces prin boala cardiovasculara este in medie de 9,1%.
Riscul de diabet. Riscul mediu de diabet zaharat II pentru populația adulta evaluta este de cca 12%.5% din totalul persoanelor examinate au valori ale glicemiei mai mari decat valoarea maxima admisa. Procentul creste la 10% pentru persoanele de peste 55 de ani. Riscul mediu de a dezvolta diabet zaharat este de cca 12%.
54% din populatia adulta examinata este supraponderala, iar 5% prezinta obezitate severa.
Hipertensiune. 32% dintre persoanele participante in Program sunt hipertensive.
Cancere. Riscul de cancer la san este in medie de 3,5% din populatia evaluata, iar cel de cancer de col uterin de 1,9% la nivel national, in unele judete acesta depasind 5%. Doar 9% dintre femei au efectuat un test Babes-Papanicolau in ultimii trei ani.
Ce trebuie precizat in legatura cu toate aceste boli este faptul ca ele pot fi prevenite. Daca riscul este depistat la timp si se iau masuri nu se ajunge la boala.
Concluzii si continuarea Programului
Aceste constatari confirma faptul ca am facut optiunea corecta atunci cand am lansat Programul si cand ne-am asumat preventia ca prioritate a Ministerului.
Rezultatele obținute sunt in concordanța cu evaluarile specialiștilor și ale asociațiilor de pacienți.
PNESS ne va ajuta ca, pornind de la cele mai frecvente riscuri si afectiuni, sa stabilim continutul pachetului minim de servicii, prevazut in Programul de guvernare.
PNESS a avut avantaje din punctul de vedere al cresterii accesului la investigatii si a reprezentat un prim pas inspre imbunatatirea educatiei medicale.
A avut un rol crucial pentru a evalua sanatatea populatiei, pentru ca in viitor sa putem aloca eficient banii publici.
Aceste rezultate trebuie folosite si duse mai departe.
Pe de o parte valoarea adaugata a Programului creste in timp, pentru ca perioada de manifestare a riscurilor se considera a fi de 10 ani. Urmarim un individ cu risc de imbolnavire pe termen lung, ii monitorizam traseul, pentru a preveni sau incetini transformarea riscului in boala efectiva. Deci efectul acestui program se va resimti pe termen lung, iar valorificarea lui nu se reduce la prezentarea acestor date.
Pe de alta parte, avem in vedere reluarea acestui program, ca parte a politicii de preventie si a strategiei generale in domeniul sanitar. Ramane de vazut cand este posibil acest lucru si cum il vom regandi. Vom crea colective comune impreuna cu reprezentanții medicilor si pacienților in acest scop.
Ne propunem realizarea unor programe de prevenție secundara prin dezvoltarea si consolidarea activitaților de ambulatoriu.
Urmarim dezvoltarea unor programe de prevenție pentru populația foarte tanara, prin colaborarea cu Ministerul Educației.
Sanatatea are nevoie de o schimbare de paradigma si aceasta nu se poate produce decat pornind de la preventie. Si aici avem in vedere 3 paliere:
o Implicarea si responsabilizarea fiecarui cetatean pentru propria sa sanatate
o Implicarea comunitatilor locale - ce se poate face la nivelul comunitatii pentru persoanele cu risc, cum directionam fondurile la nivel de comunitati, cum le distribuim pe specialitati
o Un efort coordonat al autoritatilor - preventia nu inseamna doar politici ale Ministerului Sanatatii, ci parteneriate cu alte ministere si autoritati - cu Ministerul Educatiei pe zona de informare, educare incepand din scoala; cu Ministerul Agriculturii pe zona de alimentatie; cu Ministerul Muncii pe cazurile sociale, grupuri defavorizate, vulnerabile.
Ne propunem sa obținem acordul Ministerului Educației pentru o programa analitica care sa includa ore de educație sanitara pentru anii scolari urmatori.