Arcul de triumf are o semnificatie istorica speciala. Este un monument specific roman, construit de regula dupa o mare victorie militara cu o influenta decisiva asupra istoriei poporului invingator. Aceeasi semnificatie si-a pastrat-o si in epoca contemporana.
Cel mai cunoscut monument de acest fel este cel din Paris, Arcul de Triumf (Arc de Triomphe in franceza, situat in Place de l‘Etoile, la extremitatea vestica a bulevardului Champs-Elysees (cel mai fumos bulevard din lume, dupa parizieni). Monumentul se afla la intersectia mai multor bulevarde, cum ar fi Grande Armee , Wagram si, bineinteles, Champs-Elysees. Monumentul din Paris a fost comandat de Napoleon Bonaparte in 1806 si terminat in 1836. Inspirat de arhitectura romana, inalt de cincizeci de metri, Arcul de Triumf de la Paris poarta patru statui, cate una pe fiecare stalp:

• Triumful din 1810
• Rezistenta
• Pacea
• La Marseillaise

Mai tanar cu aproape 100 de ani, Arcul de Triumf din Bucuresti a fost ridicat intre anii 1921 si 1922, dupa proiectul arhitectului Petre Antonescu, cu ocazia incoronarii regelui Ferdinand I si a reginei Maria ca suverani ai Romaniei Mari, dupa primul razboi mondial si dupa sistemul tratatelor de pace de la Paris. Atunci Romania a atins limitele sale naturale in ceea ce priveste teritoriul. Ca si "fratele" mai mare din Paris, Arcul de Triumf din Bucuresti se afla la intersectia a trei bulevarde. Din cauza timpului scurt pana la incoronare, octombrie 1922, doar scheletul constructiei a fost turnat in beton armat, minunatele basorieliefuri exterioare fiind realizate din ipsos. Acestea s-au degradat rapid, ceea ce a determinat in anul 1932 inlocuirea lor cu unele definitive, din piatra sau marmura de Ruschita . Abia dupa 4 ani, in anul 1936 Arcul de Triumf a fost terminat, pentru ca la 1 decembrie acelasi an, cand se implineau 18 ani de la Unirea Transilvaniei cu Romania, sa aiba loc ceremonia inaugurarii. Momentul a fost marcat de participarea regelui Carol al II-lea, a mamei sale, regina Maria, a printului mostenitor Mihai, a membrilor guvernului Romaniei si a numerosi invitati de onoare din tara si din strainatate.
Fatada sudica este frumos impodobita cu doua medalioane in bronz, ce infatiseaza chipurile regelui Ferdinand si al reginei Maria, care le inlocuiesc pe cele originale, distruse de regimul comunist, dupa anii ‘80. In locul lor au fost aplicate doua mari flori de piatra, care au fost date jos, dupa 1989, iar chipurile regale si-au reluat locul.
Deasupra fiecarui medalion se afla cate o Victorie in relief, opere ale sculptorilor C. Baraski si M. Constantinescu. Pe fatada nordica, alte doua medalioane reprezinta Barbatia si Credinta. Pe pietrele de bolta ale Arcului de Triumf sunt inscrise bataliile decisive din primul razboi mondial (Marasesti, Oituz) iar pe fatadele laterale sunt inscrise proclamatiile regelui Ferdinand catre popor cand tara a intrat in primul razboi mondial si cea de la Alba Iulia cu prilejul incoronarii.
Arcul de Triumf face parte din grupul monumentelor si cladirilor construite cu arhitecti francezi incepand cu sfarsitul secolului al XIX-lea - Ateneul, cladirea CEC-ului, Banca Nationala, Muzeul National de Istorie - care au contribuit la crearea imaginii Bucurestilor de "Micul Paris".

(sursa: rotarytriumph.ro)