Jurnalul National: Acarienii, cu milioanele pe fata noastra (Autoare: Magda Marincovici)
Se hranesc cu sebum si pot fi cauza unor boli de piele, cum este cuperoza
Ne-am obisnuit sa impartim patul, perna, paturile... cu acarienii. Dar si asa, de fiecare data cand vine vorba de acarieni, brusc ne apuca mancarimea de piele. Dar trebuie sa mai acceptam ca nu traim doar alaturi, ci chiar cu acarieni. Adica pe fata, printre gene si sprancene, in pori sunt colonii de acarieni botezati "Demodex". Nu-i vedem, pentru ca nu depasesc 0,5 mm, dar se ingramadesc pe fata noastra. Aceste fiinte microscopice, cu vreo opt picioare, care ne duc cu gandul la paianjeni, se simt mai bine in porii plini cu sebum din zona nasului, obrajilor, barbiei si sunt mai sprintari in timpul noptii. Se pare ca le place sebumul si asa s-ar explica avalansa acarienilor la persoanele despre care spunem in limbaj comun ca au tenul "gras". Aceste creaturi minuscule isi depun ouale chiar in porii din aceste zone ale fetei.
Dupa ce am aflat de acesti musafiri nepoftiti, suntem indreptatiti sa intrebam daca toti gazduim pe fata acarieni. Cercetatorii au analizat aceasta problema. Informatiile dobandite de acestia indica faptul ca tenul nou-nascutilor nu a fost inca ocupat de fiintele microscopice cu multe picioare. Este adevarat in numar mai mic, totusi inclusiv pe fata copiilor se gasesc acarieni. In privinta adultilor, toti avem tenul intesat de acarieni. Un nou studiu, realizat de un grup de biologi de la Universitatea de stat din Carolina de Nord, aduce dovezi potrivit carora, de fapt, acarienii sunt o prezenta sigura la adulti, in schimb la tineri, mai rar, explica pentru Huffington Post, Rob Dunn, coautor al acestei cercetari. Pana acum au fost inventariate 65 de specii de Demodex, dintre care doua sunt specifice omului (Demodex folliculorum et Demodex brevis). Potrivit estimarilor, fata noastra poate adaposti milioane de asemenea specimene.
Vestea buna este ca acest proces de colonizare a tenului nostru este, totusi, tinut sub control de sistemul imunitar. Evident, cu conditia ca acest sistem de aparare sa functioneze la capacitate maxima. Aceasta este explicatia faptului ca asupra unor persoane acarienii nu au nici o influenta. Ba, trec neobservati, hranindu-se cu pofta cu sebumul aflat din belsug in pori. Dar in cazul unora, acarienii sunt provocatori de boli de piele. Una dintre acestea este cuperoza, sustine cercetatorul Keith Kavanagh de la Universitatea Nationala din Irlanda. Cercetatorul irlandez a descoperit ca suferinzii de cuperoza au pe fata de zece ori mai multi acarieni. Explicatia este tot una pe baza de sebum. Se pare ca la persoanele stresate se agraveaza cuperoza, ceea ce schimba compozitia sebumului, in sensul ca devine mai hranitor pentru acarieni.