Cred ca am mai pomenit despre acest lucru in alte postari, dar nu am tratat problema mai pe larg. Exista o posibilitate ca dupa mastectomie si indepartarea ganglionilor de la subrat, ca urmare a sectionarii vaselor limfatice si dereglarii circulatiei limfei, bratul respectiv sa se umfle, acumuland limfa.
Umflarea poate fi superficiala, din cauza unui efort sau poate fi dramatica, ajungand la dimensiuni considerabile si la alte probleme in plus generate dfe acest lucru.Nu prea se stie cum de unora li se intampla si altora nu, dar pericolul ramane ani multi dupa operatie si nu prea poate fi prevenit.Se poate ameliora prin cateva tehnici, dar nu se poate vindeca.
M-am interesat pe net si uite ce am aflat de pe http://www.physiomed.ro, adresă de contact [email protected]:
"Sistemul limfatic este alcatuit din organe, ca de exmplu amigdalele palatine, timusul sau splina, si o retea formata din noduli (ganglioni) si vase (tuburi), care se intind in tot corpul. Vasele limfatice contin un lichid numit limfa, care se formeaza in tesuturile organismului.
In corpurile noastre exista un flux continuu de lichide. Ele trec din tesuturi in sistemul limfatic. In acest sistem, lichidul este filtrat prin nodulii limfatici si apoi intra in fluxul sanguin. Acest flux continuu echilibreaza cantitatea de lichide din diferitele parti ale organismului.
Sistemul de drenaj limfatic se aseamana cu un rau care curge dinspre izvor (tesuturile), prin afluenti si brate (sistemul limfatic) in mare (sangele) colectand lichidul in exces, proteinele si materiile nefolositoare.
Sistemul limfatic formeaza, celule numite limfocite, care ajuta organismul sa lupte impotriva infectiilor. Limfocitele circula in sange, dar sunt mai concentrate in limfa, care reprezinta o parte a sistemului de aparare a organismului.
Limfedemul reprezinta o boala cronica ce consta in umflarea anormala a tesuturilor superficiale ale membrelor. Limfedemul este rezultatul unor afectiuni ale vaselor limfatice ce duce la incapacitatea sistemului limfatic de a drena lichidele din tesuturi. Fiind o boala cronica pacientii trebuie sa-si ingrijeasca simptomele pe toata durata vietii.Cele mai frecvente complicatii ale limfedemului sunt cele cutanate. Dintre acestea amintim:
• Pielea se ingroasa, devine aspra, isi schimba culoarea iar pe suprafata ei pot aparea pliuri si fisuri dureroase ce se vindeca greu.
• Zone prin care se scurge limfa si ce se transforma in cruste si care se pot infecta foarte usor.
• Aparitia de zone cu dermatita sau cu eczeme ce evolueaza in pusee si pot recidiva (ex. erizipel) acestea pot fi insotie de frison, febra , stare de rau general si agravarea edemului.
• Dupa traumatisme chiar si minore pot aparea fistulele limfatice ce reprezinta locul favorabil pentru infectii sau inceputul unor ulcerele cronice ale gambei cu evolutie cronica.
• Pot apare si modificari ale tesuturilor profunde: oase, ligamente, articulatii.
Limfedemul apare lent si se manifesta prin ingrosarea membrului incepand de la picior-glezna sau dupa caz de la mana, ingrosare progresiva care la inceput apare in special seara si dispare pana dimineata. In timp tumefierea persista tot timpul zilei cuprinde gamba apoi coapsa respective antebratul si bratul, si se insoteste de senzatia de greutate in picior. Acest lucru nu trebuie sa ne sperie el reprezentand un efect secundar al tratamentului aplicat si nu un esec al terapiei anticanceroase. Vizitele de control la medicul oncolog trebuie sa continue regulat si de asemenea trebuie intrebat si de semnificatia acestor noi simptome precum si daca exista restrictii pentru tratamentul limfedemului. Astazi exista numeroase metode ce ajuta la tinerea sub control a acestei boli.
In concluzie limfedemul apare la foarte multe persoane ce au suferit tratamente chirurgicale, radioterapie si chiar daca este o boala cronica exista tratamente ce pot ajuta mentinerea ei mult timp intr-un stadiu incipient care sa nu interfere cu activitatile zilnice obisnuite.
Limfedemul este frecvent dupa operatia de cancer de san aparand la 15-40%din pacienti.
Riscul de limfedem creste constant pana la 5 ani dupa tratamentul de cancer de san, insa pacientii pot fi la risc de limfedem pana la 10 ani dupa tratament.
Factori de risc pentru limfedem sun reprezentati de orice procedura ce intrerupe caile limfatice sau schimba dinamica fluidului in membru precum mastectomia, biopsia de ganglioni limfatici sau disectia axilara, compresiunile, traumatismele bratului etc.
Prevenirea limfedemului se face prin protectia pielii de ex. purtati manusi cand lucrati la gradina, evitarea traumatismelor mainii, un program de kinetoterapie-exercitiile se incep gradat-miscati bratul pentru ca sedentarismul accentueaza limfedemul si purtati un manson compresiv in timpul zborului cu avionul.
Detectarea precoce (inainte ca excesul de fluide sa fie o problema) este importantă in prevenirea limfedemului.Limfedemul poate fi detectat inainte ca pacientii sa-si dea seama de schimbare , atunci cand inca este reversibil.Limfedemul este recunoscut prin umflarea membrului ori prin masuratori ale circumferintei membrului, masurarea volumului membrului prin metoda dislocarii apei sau prin bioimpedanta ( metoda ce mai de incredere si care poate detecta dezvoltarea limfedemului cu pana la 6-10 luni inainte de aparitia clinica).
(autor Dr. Pat W. Whitworth, tradus din Medscape.com)

Tratament:AUTOMASAJ

Studiile au aratat ca limfaticele se deschid printr-o miscare de intindere si un pic in lateral. Dupa aceste doua miscari trebuie eliberata pielea ( fara a desprinde insa mana de pe piele) pentru ca limfaticele sa se inchida si limfa sa fie abdorbita prin canale. De asemenea nu impingeti pielea inapoi lasati sa revina singura. Aceasta miscare de baza seamana cu niste cercuri. Miscare trebuie facuta intotdeauna pentru dirijarea limfei care ganglionii linfatici corespunzatori. Presiunea trebuie sa fie suficient de mare pentru a mobiliza pielea dar atat de mica incat sa nu se simta nimic sub piele (muschi).
Presiunea prea mare colabeaza limfaticele initiale. Trebuie pastrat un anumit ritm si viteza pentru a produce relaxare si pentru a stimula sistemul nervos parasimpatic, fiecre miscare trebuie facuta de 10-15 ori fiecare avand o durata de 2 secunde. Cand se doreste drenarea unei zone, intotdeauna se incepe in apropierea ganglionilor limfatici si apoi ne indepartam progresiv dar impingand limfa mereu in directia ganglionilor. Astfel de elibereaza calea limfatica aparand un efect de suctiune. Acest masaj nu trebuie sa produca durere si daca pielea se inroseste inseamna ca ati aplicat prea multa presiune. Masajul se face direct pe piele si nu prin haine.

Obiectele de imbracaminte elastice

precum manusile elastice sunt necesare in tratament deoarece previn cresterea limfedemului, incearca sa mentina dimensiunile membrului afectat in lipsa altor tratamente si pastreaza rezultatele obtinute prin alte tipuri de terapii. Acestea pot fi folosite in scop preventiv pentru a preveni aparitia limfedemului in urma mastectoniei , a altor operatii sau dupa leziuni traumatice si mai ales in timpul zborului cu avionul sau atunci cand munca fizica produce umflarea zonei. Se pot folosi si ca tratament in lipsa altor terapii pentru a limita cresterea in volum a membrului afectat. De asemenea trebuie folositi dupa aplicarea altor tipuri de terapie pentru a mentine rezultatele deja obtinute. Alegerea acestor obiecte de imbracaminte poate fi dificila deoarece aceasta trebuie sa se potriveasca dimensiunilor pacientului si trebuie sa fie comfortabila. Multor pacienti nu li se potrivesc dimensiunile standard ci ar trebui imbracaminte facuta la comanda. Imbracarea si dezbracarea acestora trebuie facuta cu grija pentru a nu se deteriora materialul. De asemenea trebuie acordata o atentie sporita ingrijirii pielii din aceste zone. Materialele trebuie alese cu grija deoarece multi pacienti pot si alergici la inbracamintea din material plastic si atunci trebuie cautate alte materiale care "respira" sau pe baza de bumbac. Obiectele de imbracaminte trebuie sa nu impiedice miscarile normale si trebuie sa ramana fixate pe piele.