Jurnalul National : Harta care da fiori Romaniei. Seisme fara precedent ameninta Europa

Cotidianul francez Le Monde publica rezultatele unui studiu de ultima ora, care vizeaza riscuri pentru urmatorii 50 de ani

Un nou studiu la nivel european confirma faptul ca Romania se numara printre tarile cu cel mai mare risc seismic de pe continent, reiese dintr-un articol dat publicitatii de cotidianul francez Le Monde.
"Seisme fara precedent istoric sunt posibile in Europa", este titlul articolului din cotidianul francez, semnat de Pierre le Hir, si care face referire la rezultatele unui studiu realizat de o echipa internationala formata din 50 de experti. Aceasta a folosit, pentru prima oara, criterii si modele matematice unice pentru a alcatui o harta a riscurilor de cutremur in tarile din UE si in tarile vecine. Un instrument pretios pentru serviciile implicate in elaborarea normelor paraseismice, cum ar fi cei din industriile care exploateaza instalatii sensibile, comenteaza Le Monde.

50 de oameni de stiinta in programul Share

"Mai ramane mult de facut pentru a imbunatati evaluarea riscului seismic", este concluzia lui Fabrice Cotton, profesor de seismologie la Universitatea Joseph-Fourir (Grenoble-I), care face parte din grupul celor 50 de oameni de stiinta care au realizat primele harti armonizate ale hazardului seismic la scara europeana, in cadrul programului Share (Seismic Hazard Harmonization in Europe).

Romania, pe harta riscului maxim

Hartile, care sunt date publicitatii de cotidianul Le Monde, arata, la o prima vedere, precum cele de la meteo, cand este vorba despre canicula. Culoarea care predomina in sudul Europei, rosul, nu indica insa canicula la nivelul Europei, ci risc seismic. Si inca unul ridicat. Hartile arata ca in viitorii 50 de ani sunt posibile miscari seismice puternice intr-o mare parte a teritoriului Romaniei. Riscul este, insa, si mai mare in Turcia, Italia, Grecia si alte state balcanice. "Geografia generala a seismicitatii pe continentul european este cunoscuta. Ea rezulta, in principal, din infruntarea dintre placile tectonice africana si eurasiana. Pericolul este mai puternic in Turcia, Grecia si in Peninsula Balcanica, in Italia si in Romania", scrie Le Monde, bazandu-se pe rezultatele studiului.

Razboiul faliilor

"Nu ne aflam decat la inceputul intelegerii functionarii faliilor. In lipsa unor suficiente cunostinte, hazardul seismic este inca prost evaluat", subliniaza, totusi, Cotton, potrivit sursei citate.
Aceasta evaluare se bazeaza, in deceniile recente, pe masurarile instrumentelor terestre submarine sau satelitare care inregistreaza deformarile scoartei terestre, iar pentru perioadele mai vechi, pe arhivele ultimului mileniu. Astfel, un cutremur de pamant produs la Basel in 1356, care a afectat puternic un teritoriu extins din Elvetia, Franta si Germania, este unul dintre seismele studiate pana acum. Sau un altul, de la Lisabona, din 1755, care ar fi provocat moartea unui numar de persoane cuprins intre 50.000 si 100.000, scrie Le Monde.

Precedentul Fukushima

Dar, previne cercetatorul citat de cotidianul francez, "se pot produce cutremure mai puternice decat seismele istorice de referinta pentru lumea stiintifica". Marturie sta chiar catastrofa de la Fukushima, de la 11 martie 2011. Seismul de la Tohoku, care, impreuna cu valul seismic tsunami care i-a urmat, a provocat moartea a 19.000 de oameni si a devastat centrala nucleara japoneza de la Fukushima, era de magnitudine 9, in timp ce seismele de referinta din regiune nu depaseau 7,3 grade, noteaza autorul articolului, citand constatarile specialistilor.

Faliile blocate, noul pericol

Mai grav, avertizeaza seismologul citat, "faliile blocate vor genera, intr-o buna zi, seisme acolo unde nu au fost inregistrate in trecut"!
Or, tocmai in functie de aceste seisme istorice s-a calculat pana in prezent robustetea centralelor nucleare, a barajelor hidraulice sau a instalatiilor industriale, in special din domeniul chimiei. Seismul de la Basel a fost folosit ca element de referinta pentru compania EDF, de exemplu, la ridicarea centralei nucleare alsaciene de la Fessenheim, scrie Le Monde.

Hazardul seismic trebuie recuantificat

Acum, cu noile date, rezulta foarte clar ca este extrem de necesara o mai buna cuantificare a hazardului seismic, adica a probabilitatii producerii cutremurelor intr-o zona si intr-o perioada de timp date. Pe scurt, cam acesta a fost obiectivul programului Share. Reunind 13 tari - printre care Turcia si Algeria - proiectul a costat 4,1 milioane de euro si a fost finantat in proportie de 80% de Uniunea Europeana. Programul a mobilizat timp de patru ani seismologi, specialisti in placi tectonice, specialisti in geodezie si ingineri din domeniul constructiilor civile. Din partea Frantei, scrie Le Monde, a participat Institutul de Stiinte a Pamantului (Universitatile de la Grenoble si din Savoia, CNRS, IRD, LCPC) si Biroul de Cercetari Geologice si Miniere (BRGM). Oamenii de stiinta au trecut in revista datele istorice si inregistrarile dintr-o perioada de 30 de ani. Pentru a tine cont de posibilitatea evenimentelor telurice mai violente decat cele documentate in trecut, ei au revizuit magnitudinile maxime de luat in calcul in viitor, cu 0,5-1 grad suplimentar, si au construit noi modele de predictie a vibratiilor, adaptate la contextul geologic european, integrand incertitudinile. Si in final au intocmit harti probabilistice ale hazardului seismic in Europa.

Vibratiile si cladirile

Aceasta cartografiere prezice, de exemplu, nivelul de vibratii pe care l-ar putea suporta cladirile, cu o probabilitate de 10%, in urmatorii 50 de ani. Sau, cu o probabilitate de 5%, in urmatoarele cinci secole. Perioade de timp care acopera durata de viata a majoritatii constructiilor si a zonelor industriale, obiectivul final fiind acela de la imbunatati viitoarele reguli paraseismice europene.

Mobilizare globala

Nu este decat un inceput, remarca Le Monde. Un nou proiect de cercetare (Strest), care va incepe in octombrie pentru o perioada de trei ani si la care sunt asociati si reprezentanti din industrie, va studia testele de rezistenta cele mai capabile sa pazeasca "infrastructurile critice" de hazardurile naturale. Si va confrunta metodele de evaluare ale evenimentelor extreme, seimelor, alunecarilor de teren si tsunamiurilor. Iar Europa nu este singura care trece la actiune. Un program mondial, Global Earthquake Model, care reuneste parteneri publici si privati, vizeaza evaluarea hazardului seismic la scara planetara, adauga Le Monde. O metoda ideala de a impartasi cunostinte intre tari dezvoltate si tari aflate in curs de dezvoltare, in fata unui risc natural la care cele mai sarace tari sunt si cele mai vulnerabile, dupa cum comenteaza Fabrice Cotton.