Senatorul Alexandru Cordos a sustinut o declaratie politica intitulata: Efectele reducerii TVA la 9%: scaderea preturilor, relansarea consumului si o colectare mai buna la bugetul de stat. Puteti citi in continuare textul integral al declaratiei politice.
Masura de scadere a TVA la 9% pentru produsele alimentare si bauturile nealcoolice este binevenita, dorita si asteptata. Reprezinta o normalitate avand in vedere faptul ca majoritatea statelor membre ale Uniunii Europene au cote reduse de TVA la alimente. Comparativ in Belgia, Polonia, Cipru sau Italia, cotele reduse de TVA la produsele alimentare sunt in intervalul 4% - 6%, in Germania, TVA este de 7%, iar in Austria este de 10%.
Reducerile de taxe sunt benefice pentru populatie si pentru economie in general. Ajustarea TVA la produsele alimentare la 9% va avea atat consecinte macroeconomice, cat si bugetare sau sociale avand in vedere ca alimentele au cea mai mare pondere in cosul zilnic de consum al romanilor. Astfel, pretul unui cos cu 23 de produse alimentare si bauturi nealcoolice a scazut in iunie fata de aprilie 2015 cu procente cuprinse intre 9 si 14%.
Masura adoptata de Guvern va contribui la relansarea consumului intern prin cresterea veniturilor disponibile ale populatiei, odata cu diminuarea preturilor. In egala masura, ajustarea TVA va stimula cresterea economica si va diminua inflatia. Primul efect scontat este cresterea consumului populatiei si incurajarea firmelor din domeniu sa investeasca si sa aiba o productie superioara atat calitativ cat si cantitativ.
Reducerea TVA la 9% la alimente, eficientizarea controalelor ANAF, vor aduce, pe langa reducerea evaziunii fiscale si obtinerea unor preturi mai mici, la crearea unui mediu concurential corect, relansarea consumului si o colectare mai buna la bugetul de stat.
De asemenea, reducerea TVA la alimente la 9% va da un impuls pozitiv atat industriei de prelucrare a laptelui, in special dupa ce s-au eliminat, de la 1 aprilie 2015, cotele, cat si industriei de prelucrare a carnii, care a fost afectat de embargoul impus de Federatia Rusa.
Conform calculelor efectuate de Ministerul Finantelor, reducerea TVA la produsele alimentare va duce la o crestere aditionala de 0,2 puncte procentuale a PIB-ului in anul 2015, iar consumul populatiei se va majora suplimentar cu 0,3 puncte procentuale.
Pentru anul 2016, este prognozata o crestere de 0,4 puncte procentuale peste cresterea reala a PIB-ului. De asemenea se anticipeaza o reducere cu 1,1 puncte procentuale a inflatiei medii anuale in primul an de aplicare a reducerii TVA.
Estimarile Ministerului Finantelor asupra impactul bugetar al reducerii TVA la produsele alimentare, sunt evaluate la 2,44 miliarde de lei pentru anul 2015, 5,17 miliarde de lei pentru anul 2016, 4,8 miliarde de lei pentru anul 2017 si 5,9 miliarde de lei pentru anul 2018. In urma unui simplu calcul, impactul bugetar al reducerii TVA la 9% este prognozat la aproape 18,25 miliarde de lei pana in anul 2018.
Toate aceste calcule se bazeaza, desigur, pe diminuarea evaziunii fiscale in toate sectoarele de activitate in situatia in care, pe langa incurajarea vanzarilor cu amanuntul, se vor intensifica si controale fiscale in zonele cu risc ridicat de evaziune.
Un alt semnal pozitiv este faptul ca, la sfarsitul primului trimestru s-a inregistrat un plus de 3-3,5 mld. lei incasat la bugetul de stat. In paralel, cheltuielile bugetare au fost mai mici, iar acest lucru va permite luarea in calcul a aplicarii relaxarii fiscale legate de TVA inainte intrarii in vigoare a Codului fiscal la 1 ianuarie 2016.
Stimati colegi, pentru ca masura reducerii TVA la 9%, pentru produsele alimentare si bauturi nealcoolice, sa aiba rezultatele scontate, respectiv, diferenta de pret de la raft sa se regaseasca in buzunarul cetateanului, este necesar ca toate institutiile, autoritatile, organizatiile si asociatiile implicate in producerea, comercializarea, controlul calitatii produselor alimentare si bauturilor nealcoolice, impreuna cu autoritatile fiscale, sa actioneze unitar pentru a se evita abuzurile partilor implicate si limitarea la maxim a evaziunii fiscale, in vederea asigurarii unei colectari mai bune la bugetul de stat.