GANDACUL DE BALEGAR. In ciuda faptului ca au creierele mici, gandacii de balegar sunt navigatori excelenti, capabili sa mearga in linie dreapta pe masura ce imping bilele de balegar. Un nou studiu arata ca abilitatile acestor insecte depasesc si cele mai optimiste asteptari. La fel ca marinarii din antichitate, gandacii de balegar folosesc cerul instelat si stralucirea Caii Lactee pentru a-si gasi drumul, arata cercetarea.
"Acest studiu reprezinta o premiera: este primul animal despre care aflam ca foloseste Calea Lactee pentru a se orienta", a explicat Marie Dracke, un biolog de la Universitatea Lund din Suedia si totodata coordonatoarea studiului. "De asemenea, gandacul de balegar devine astfel prima insecta despre care aflam ca poate folosi stelele pentru navigatie", a mai spus Dracke.
Dupa ce identifica o sursa de fecale, gandacii de balegar colecteaza hrana sub forma unei bile pe care o ghideaza spre cuib. Anul trecut, Dacke si colegii sai au descoperit ca acesti gandaci se suie pe bilele de balegar si danseaza in cercuri inainte de a porni spre casa. Nu este vorba despre un "dans al bucuriei"; motivul pentru care gandacii efectueaza acest dans este pentru a studia cerul si a obtine astfel coordonatele pozitiei lor.
"Partea dorsala a ochilor gandacilor de balegar sunt specializati pentru a analiza directia polarizarii luminii - directia in care vibreaza lumina", a explicat Dacke. Astfel, atunci cand un gandac se uita in sus, acesta percepe soarele, luna si tiparul luminii polarizate. Aceste indicii ceresti ii permit gandacului sa evite sa se intoarca din greseala la sursa de fecale, unde alti gandaci ar putea incerca sa-i fure mancarea.
Pe langa aceste indicii, Dacke si echipa sa au vrut sa afle daca acesti gandaci folosesc si stelele pentru a naviga, la fel ca pasarile, focile si oamenii. Motivul pentru care cercetatorii si-au pus aceasta intrebare este faptul ca ei pot naviga chiar in noptile in care Luna nu este vizibila.
Pentru a afla raspunsul, cercetatorii au cronometrat timpul necesar gandacilor de balegar din specia Scarabaeus satyrus pentru a traversa o arena circulara cu pereti inalti, din care era vizibil doar cerul. Insectele au fost testate in nopti cu Luna, nopti fara Luna si in nopti noroase. In alte cazuri, gandacilor le erau acoperiti ochii astfel incat sa priveasca doar solul. In cazurile in care gandacii nu puteau privi cerul sau acesta era acoperit de nori, timpul necesar pentru a traversa arena era mult mai mare.
In urma acestor experimente, "am crezut ca este posibil ca acesti gandaci sa foloseasca stelele pentru a naviga, insa gandacii de balegar au ochii atat de mici incat este imposibil sa vada stelele individuale", a explicat Dacke.
Pentru a verifica ipoteza, cercetatorii s-au mutat intr-un planetariu pentru a vedea care sunt informatiile pe care le obtin gandacii din cerul instelat. Expertii au repetat experimentul in mai multe variante, afisand pe "cer" doar stelele cele mai luminoase, aratand doar banda difuza a Caii Lactee sau aratand cerul complet. Gandacii traversau arena in aceeasi perioada de timp indiferent ca era afisat tot cerul sau doar banda difuza a Caii Lactee. In toate celelalte variante, timpul necesar traversarii era mult mai mare.
Alte experimente au aratatca alta specie de gandac de balegar, S. zambesianus, nu poate merge in linie dreapta in noptile in care Calea Lactee e dincolo de orizont. Aceste rezultate, privite laolalta, sugereaza ca, intr-adevar, acesti gandaci folosesc Calea Lactee ca reper navigational. Aceasta tehnica functioneaza doar pentru gandacii de balegar din emisfera sudica (experimentele au fost efectuate in Africa de Sud). "Ce fac gandacii din emisfera nordica pentru a naviga, nu stiu", a spus cercetatoarea.
Studiul este publicat in jurnalul stiintific Current Biology.
GANDACUL DE BALEGAR este super-puternic. Poate trage de 1151 de ori greutatea sa. Este ca si cum un om de 90 de kilogram ar trage 12 autobuze.
Scarabaeus sacer (Scarabeul sfant) este o specie de gandac de balegar, cu o semnificatie importanta in mitologia egipteana.
Scarabeul sacru este un gandac de 25 - 37 mm lungime. Corpul este negru, luciu mat sau metalic. Ultimele articole ale picioarelor sunt acoperite cu perisor galbeni. La prima pereche de picioare tarsul lipseste, insa sunt mai puternice si zimtate, capabile sa contruiasca gogoasele. Pronotul toracic este turtit si formeaza anterior o placa zimtata. Prefera sa locuiasca in solurile nisipoase, in regiunile aride si secetoase. Sunt activi de la inceputul primaverii pana la sfarsitul verii. Se hranesc cu balegarul animalelor ierbivore din care isi fac gogoase. Gogoasele au diferite dimensiuni, intrecand uneori marimea insectei. Apoi, ele sunt rostogolite cu ajutorul picioarelor posterioare si ingropate in sol, unde sunt consumate. Uneori pot aparea lupte pentru gogoase, intre gandacul care a fabricat-o si altii mai "lenesi".
Gogoasele de balegar pot fi fabricate in perechi, formandu-se cupluri care incep sa acumuleze hrana impreuna pentru urmasi. Ponta este depusa in galerii cu adancimi de 10-30 cm ce se termina cu o camera speciala. In aceasta camera are loc si acuplarea. Stadiul de oua dureaza 5-12 zile, larvar - 30-3 zile, pupa - doua saptamani.
In Egiptul Antic, Scarabaeus sacer a fost un simbol al zeului Khepri si era asociat cu zeul soarelui. Probabil, egiptenii credeau ca soarele, exact ca si gogoasa de balegar, este rostogolit pe cer de scarabei care nu se vad si seara dispare in pamant. Analogia provine de la faptul ca in lunile de primavara scarabeul sacru este activ ziua, iar noapte se ascunde in galerii.
Scarabeul sacru este raspandit in statele mediteraneene (Franta, Italia, fosta Iugoslavie, Albania, Grecia, Bulgaria, Turcia, Africa de Nord), in sudul Ucranei, unele tari caucaziene si in Arabia.

Sursa: Realitatea.net