Deja Berlioz este in familia noastra de ceva vreme asa ca pot sa va povestesc cam cum este viata cu un matz sau mai bine zic cum este pentru matz viata langa Andreea:d
Inca de la inceput am avut grija sa-i explic Andreei ca Berlioz e bebe, mic, fragil si ca o sa mai faca si prostii, dar trebuie sa avem grija de el si sa nu il bruscam. Ea a inteles din asta ca e de datoria ei sa-l care de colo colo prin casa, sa-i faca culcus si sa il giugiuleasca exact ca pe un copil. Ii vorbeste bebeluseste si se asteapta ca bietul matz sa se supuna cuminte dorintelor ei.
Cand Berlioz sta si tolereaza mangaierile si plimbarile Andreei, totul e minunat.
Cand insa nu are chef de ea si vrea sa alerge/joace/misune, e nasol. Matza mare se botoseste si se plange ca Berlioz nu o baga in seama, nu sta langa ea, nu o lasa sa-l mangaie. Da-i si explica-i atunci ca pisicutele uneori au chef de oameni, alteori prefera sa fie lasate in ale lor...
Sunt si momente, putine, cand Berlioz o deranjeaza. Fie ca ea picteaza si el isi baga botul in borcanul cu apa, fie ca ea se joaca cu papusile si el vine si le ciufuleste. Atunci Andreea devine un soi de sora mai mare si il cearta, il da afara din camera si inchide usa.
Partea buna este ca Berlioz e foarte rabdator si sociabil asa ca nu zgarie si nu musca atunci cand e "calcat pe coada".
Pana acum am avut un singur accident cu zgariat, foarte usor de altfel, cand pisicul era la Andreea in brate si s-a speriat de un zgomot asa ca a sarit si si-a cam infipt gherutele in mana ei. Dar a fost o zgaiba mica si Andreea a inteles ca nu a vrut de fapt sa o zgarie.
La partea de curatenie, e impecabil. Nu a ratat niciodata locul lui de pishu. De dormit, dupa 2 nopti de chin cand l-am lasat la noi in camera si ne-a trezit la 4 dimineata, am decis sa doarma in sufragerie. Asa ca seara inchidem usile la camerele noastre si dansul se culca ori langa calorifer, ori pe pamantul de la ficus (pe ca l-am acoperit cu plasa de tantari, ori pe fotoliu.
Daca vreunul din noi sta seara mai mult in bucatarie la laptop adoarme pe masa, cu capul pe tastatura, ceea ce creeaza mici probleme celui care ar vrea sa munceasca:d.
Atunci cand plecam il lasam singur cu orele si nu face nicio stricaciune. Nu a atacat nici bradul, nici perdelele, cum imi fusese prezis, singura problema fiind cu pamantul din ghiveci pe care il zgarma. Am rezolvat cu plasa de tantari legata peste...
Si iata si o mostra de dragaleala. Andreea amenajand un patut pentru Berlioz din hainele ei.

Sursa: http://gagaita.blogspot.ro