Senatorul Rogojan Mihai Ciprian a sustinut o declaratie politica intitulata: A fi parinte de copil cu dizabilitati - o provocare limita a vietii. Puteti citi in continuare textul integral al declaratiei politice.
Sa ai un copil cu dizabilitati este, cu siguranta, o provocare pe care viata ne-o lanseaza fara drept de apel si careia, indiferent de circumstantele in care se intampla, trebuie sa ii facem fata. Niciun parinte nu isi doreste suferinta propriului copil, indiferent care ar fi definitia suferintei. De aceea, a avea un copil cu dizabilitati este una dintre cele mai copelistoare experiente pentru un parinte - o experienta care, oricum ar fi definita, te ia pe nepregatite, purtandu-te intr-o calatorie prin viata, fara sa stii dinainte care este destintatia si cate alte provocari vei intalni pe parcurs. Cu toate acestea, exista, se pare, ceva care este mai presus de orice putere omeneasca, ceva care da forta de a trece printr-o astfel de experienta facand fata celor mai greu de imaginat situatii.
Uneori, decizia de avea sau nu un copil cu dizabilitati nu iti apartine si asta nu pentru ca nu ai fost informat, ci pentru ca, dintr-un motiv sau altul, ceva, mai presus decat tine, este menit sa iti decida destinul - pe al tau si pe al copilului tau. In ciuda testelor ale caror rezultate nu anticipeaza vreo boala, in ciuda aparentelor care indica o sarcina lipsita de probleme si o nastere la fel, inevitabilul se produce - diagnosticul pus copilului tau, la nastere sau la un anumit timp dupa nastere, se transforma in acelasi fulger care iti brazdeaza fiinta si iti sfasie sufletul in mii de bucati. Numai ca de data asta alegerea nu iti mai apartine. Tot ce poti sa faci este sa inveti sa traiesti cu ideea ca ai un copil cu dizabilitati si ca acesta nu este sfarsitul lumii. O dovedesc experientele numeroase ale unor parinti care au gasit puterea de a face fata unei astfel de provocari, impartasind apoi experienta lor celor din jur.
Lupta nu se sfarseste, asadar, niciodata atunci cand ai un copil cu dizabilitati, insa ea poate fi trasformata in fiecare zi intr-o provocare pozitiva si poate deveni mai putin dureroasa cu fiecare pas facut inainte. Odata depasit socul initial, care uneori este devastator si necesita o perioada lunga de refacere sufleteasca, ca parinte, esti singurul in masura sa iti organizezi viata, astfel incat faptul ca ai un copil cu dizabilitati sa nu se transforme in tragedia vietii tale.
Stimati colegi haideti sa ne aplecam atentia spre parintii a caror lupta nu se sfarseste niciodata dar care isi doresc cu ardoare un copil, normal. Sa ajutam astfel si copii din centrele de plasament sa aiba familii in care sa fie integrati in care sa li se acorde atentie si dragoste de catre potentiali parinti si care sa devina sprijin al familiilor adoptive pentru viitor.
Poate va veti intreba de ce am ales aceasta tema pentru aceasta declarative politica , dar am ales-o pentru ca am primit de la un petent care are doi copii cu probleme grave de sanatate si care isi doreste sa adopte un copil normal. E timpul sa gandim pentru copiii din centrele de plasament, pentru parinti, pentru societate, pentru noi!