Calarasiul este un oras mijlociu din sudul Romaniei. Au trecut 30 de ani de la Revolutia din Decembrie 1989 si nici pana acum centrul orasului nu a fost refacut. Incepand cu anii 50 din secolul trecut, intreg centrul orasului a fost demolat. Si in aceata situatie dramatica, in care istoria unui oras a fost ingropata sub moloz, un inginer cu talent de constructor si arhitect, pe nume Titus Cristescu, a pus in opera un plan extraordinar: reconstituirea cu fidelitate a celor 300 de cladiri de patrimoniu distruse, sub forma unei machete, a unei diorame uriase, care reconstituie la scara 1/100 tot centrul vechi al orasului Calarasi. Ce sunt dioramele? Sunt acele tablouri de mari dimensiuni, alcatuite din mai multe planuri, reprezentand, de obicei, o scena istorica sau un peisaj, care, datorita unei iluminari speciale, da impresia realitatii. Dioramele sunt prezente de obicei in muzee. Sunt celebre dioramele biogeografice de la Muzeul Grigore Antipa din Bucuresti, realizate aici pentru prima data pe plan mondial, model extins apoi la marile muzee din lume. Muzeul CFR din Bucuresti include in colectia sa o piesa cu adevarat spectaculoasa: cea mai mare diorama feroviara din lume, de 14,4 metri lungime si 4 metri latime. Mai rare sunt insa dioramele care reconstituie cladiri sau chiar orase. In Romania doar orasul Brasov are o diorama, expusa in sala de arme a BASTIONULUI TESATORILOR din Brasov, unul din cele mai mari bastioane ale cetatii, in apropierea Portii SCHEI, si a fost realizata dupa modelul dioramei Romei antice. Macheta orasului medieval Khronstatd - Brasovul de azi - a fost terminata in 1896 dupa o munca de 15 ani, este din ghips colorat (ca si cea de la Roma), este construita la scara 1/200 si are 70 mp. Pornind de la aceadta idee, un inginer din Calarasi pe nume Titus Cristescu, a realizat o macheta, de fapt o imensa diorama, care contine nu doar o parte din cele 300 de cladiri disparute, ci si figurine, trasuri, carute, masini de epoca, stalpi de iluminat stradal, garduri din fier forjat care imprejmuiesc cladirile, diferiti arbori, tufe de flori, iarba, garduri vii - toate de la firme celebre din Occident. Macheta a avut un cost considerabil, fiind suportat de inginerul Cristescu si de un sponsor, un om de afaceri local. Macheta, la care inginerul a lucat timp de 2 ani, are o suprafata de 30 mp si a fost expusa initial in foaierul Teatrului local, si apoi la Muzeul Dunarii de Jos, la Noaptea muzeelor, cu trasuri, iluminat stradal si interior, copaci, flori, figurine. In acest moment, macheta-diorama a centrului vechi din Calarasi a fost demontata si depozitata. Neavand spatiu, inginerul Titus Cristescu a avansat ideea construirii unei anexe a Muzeului Municipal Calarasi, pe platoul din fata muzeului, o constructie simpla si stabila - o piramida din sticla, de fapt policarbonat la exterior si acril la interior pe suport metalic. In aceasta piramida ar incapea macheta-diorama. Piramida de sticla din Calarasi, proiectata de ing. Titus Cristescu, dupa modelul celei de la Muzeul Luvru din Paris, ar putea fi un obiectiv turistic formidabil pentru Calarasi. Redarea cu precizie a centrului vechi al unui oras de la Dunarea de Jos este o opera de redescoperire a memoriei urbane, pentru care inginerul Titus Cristescu din Calarasi ar trebui rasplatit si sprijinit. Din pacate, el este ignorat de autoritatile locale si centrale.