Romania Libera / 75 de ani de la pierderea Cadrilaterului - mica bijuterie a Coroanei Romaniei
La 7 septembrie 1940, acum 75 de ani, Romania a cedat definitiv zona de sud a Dobrogei, asa-numitul Cadrilater, catre Bulgaria.
Cadrilaterul fusese obtinut de statul roman in anul 1913, la conferinta de pace de la Bucuresti, in urma victoriei asupra Bulgariei, in cel de-al doilea razboi balcanic.
La momentul anexarii din anul 1913, potrivit statisticilor bulgare, Cadrilaterul avea o populatie de 286.000 de locuitori, dintre care doar 6.348 ar fi fost romani. Majoritatea locuitorilor din Cadrilater erau, la acel moment, turci si tatari, de religie musulmana. Dintre crestini, majoritatea ar fi fost etnici bulgari.
Denumirea de Cadrilater (patru laturi) ar fi fost utilizata pentru prima data de generalii romani, in anul 1913, si provine de la patru cetati, construite inainte de 1878 de Imperiul Otoman, care alcatuiau un sistem defensiv in nord-estul Bulgariei: Silistra, Ruse, Sumen si Varna.
Cadrilaterul a apartinut Romaniei intre anii 1913 - 1940. Anterior insa, de-a lungul Evului Mediu, teritoriul din sudul Dobrogei a trecut sub mai multe stapaniri. Pentru romani, este mai bine cunoscuta istoria domniei lui Mircea cel Batran
(1386 - 1418), care se intitula, la un moment dat, stapanitor pe amandoua partile de peste toata Dunarea si pana la Marea cea Mare si peste Cetatea Darstorului.
Una dintre consecintele razboiului romano - ruso - turc, din anii 1877 - 1878, a fost trasarea granitei dintre Romania (indepedenta) si Bulgaria (autonoma in cadrul Imperiului Otoman). Granita de dupa 1878 a separat Dobrogea istorica, zona de nord revenind Romaniei, iar zoa de sud - Bulgariei.
In perioada in care a facut parte din Romania Mare, cel mai cunoscut obiectiv ridicat in Cadrilater a fost castelul reginei Maria de la Balcic. Castelul, ridicat intre anii 1925 - 1936, reprezinta, chiar si in ziua de astazi, cel mai valoros obiectiv turistic din Cadrilater.
Castelul, numit si Cuibul Linistit (Quiet Nest sau Tenha Juvah, in limba turca) este o vila cu pereti albi si acoperisuri de tigla rosie, strajuite de un minaret. Resedinta favorita a reginei Maria combina elemente ale stilului maur, stilului mediteraneean si din traditia caselor bulgaresti.
In vara anului 1940, presiunile Germaniei naziste asupra Romaniei, menite sa determine retrasarea frontierelor Romaniei, au crescut foarte mult. La data de 15 iulie 1940, Hitler ii scria regelui Carol al II-lea o scrisoare ultimativa:
- Favorizata de o sansa exceptionala, Romania a dobandit dupa razboiul mondial teritorii pe care ea nu e capabila de a le pastra printr-o politica de forta, sublinia Hitler.
Drept urmare, Romania era sfatuita sa cedeze o serie de teritorii, fara lupta.
- In caz contrar, in eventualitatea unei opozitii armate, sfarsitul ar fi mai devreme sau mai tarziu - poate chiar foarte curand - distrugerea Romaniei. Dupa mine, a doua cale ramane singura posibila: o intelegere loiala cu Ungaria si Bulgaria, sublinia Hitler.
La data de 19 august 1940, sub presiunile Germaniei, Romania a acceptat sa deschida negocieri, la Craiova, cu reprezentantii guvernului de la Sofia, pe tema frontierei dintre Romania si Bulgaria.
Delegatia romana a fost formata din Alexandru Cretzianu, secretar general al Ministerului Afacerilor Straine, Horia Grigorescu, primarul municipiului Constanta, generalul Gheorghe Potopeanu si Henri G. Meitani.
Este de precizat ca, chiar in Romania, au fost personalitati care au sustinut retrocedarea Cadrilaterului catre Bulgaria. Iata ce declara, la data de 23 august 1940, Nicolae Iorga:
- Cu privire la Cadrilater eu sunt nationalist, nu expansionist, anexarea Cadrilaterului a fost o greseala. Eu am fost impotriva anexiunii la timpul sau.
La data de 7 septembrie 1940, intr-un moment politic extrem de dificil (Romania pierduse deja Basarabia, nordul Bucovinei si Transilvania, iar la 6 septembrie regele Carol abdicase), Romania si Bulgaria au semnat Tratatul de la Craiova. Conform acestui document, cele doua judete din sudul Dobrogei, Durostor (Dristor) si Caliacra, au reintrat in componenta Bulgariei.
La negocieri, delegatia guvernului Romaniei a propus ca Silistra - cetate de pe Dunare, care apartinuse Tarii Romanesti inca din secolul al XIV -lea, precum si orasele Cavarna si Balcic, de la Marea Neagra, sa ramana Romaniei. Delegatia Bulgariei a respins insa propunerea Romaniei, cerand, integral, ambele judete - Dristor si Caliacra.
La 7 septembrie, ezitarile delegatiei romane au fost anihilate de un ordin telefonic al generalului Antonescu, acesta dispunand, imperativ, semnarea acordului in forma ceruta de Bulgaria.
Rezultatul negocierilor de la Craiova a fost consemnat intr-un Acord privitor la modalitatile de evacuare si transferare ale teritoriului.
Ulterior, guvernele de la Bucuresti si Sofia au dispus un schimb de populatii intre teritoriile Romaniei si Bulgariei. Ca urmare, circa 110.000 de romani din Cadrilater si sudul Dunarii s-au mutat in Romania, iar din Romania au plecat 77.000 de bulgari.