Jurnalul National: Ce determina aparitia periodica a unor virusuri amenintatoare?

Periodic apare amenintarea unui nou virus - SIDA, SRAS, H1N1, Ebola - pe fondul unor factori favorizanti precum presiunea demografica, evolutia modului de viata si incalzirea climei, avertizeaza cercetatorii.
"Bolile virale emergente sunt in crestere, in special din cauza densitatii si mobilitatii populatiilor", afirma Arnaud Fontanet, responsabil al unitatii de epidemiologie a maladiilor emergente in cadrul Institutului Pasteur din Paris.
La randul sau, Jean-Francois Delfraissy, director al Agentiei franceze de cercetari privind SIDA, subliniaza ca virusurile emergente "vin in special din tarile din sud, fie din Asia, fie din Africa", iar raspandirea lor in restul lumii este in mare masura facilitata de calatoriile cu avionul".
Potrivit Organizatiei Mondiale a Sanatatii (OMS), intre 1940 si 2004 au fost descoperite 154 de noi boli virale, dintre care trei sferturi sunt infectii transmise de la animal la om (sau zoonoze) ca in cazul virusului HIV, care provoaca Sindromul Imunodeficientei Dobandite, SIDA: transmis de la cimpanzei la om la inceputul secolului al XX-lea in Africa, a cauzat una dintre epidemiile care au lasat in urma cel mai mare numar de morti din ultimii 50 de ani: aproape 40 de milioane.
Maladiile emergente pot fi cauzate, de asemenea, de mutatii sau recombinari, observate mai ales in cazul virusului gripei.
Un virus mai poate aparea si intr-o regiune in care era cu totul absent daca persoanele bolnave sau animalele trec frontiere si intra in contact cu populatii neimunizate, virusul devenind astfel si mai virulent: cel mai bun exemplu ramane cel al virusului Nilului occidental, transmis de tantari. Izolat in 1937 in Uganda, apoi semnalat in Orientul Mijlociu in anii ‘50, a fost introdus in 1999 in America de Nord, unde s-a raspandit rapid si a facut sute de victime, in general in urma unei meningite sau encefalite.
Inainte de a ataca omul, virusurile pot ramane foarte mult timp limitate la regnul animal, in general pasari salbatice si lilieci, precizeaza Dr.Fontanet. Pentru a depasi acest prag, ele au nevoie de "gazde intermediare" mai apropiate de om precum porcul, pasarile de curte sau tantarii si de conditii favorabile.
Gripa aviara H5N1 a aparut in sudul Chinei, in zone puternic populate si cu o intensa activitate de crestere a pasarilor.
Coronavirusul aflat la originea SRAS (sindrom respirator acut sever), care a provocat o grava criza sanitara mondiala in 2003 si a cauzat aproape 800 de decese in special in Asia, a migrat de la lilieci la om prin intermediul unor zibete care fusesera crescute pentru restaurante din Guangzhou.
Despadurirea a condus la apropierea animalelor salbatice de zonele locuite, iar incalzirea climei a favorizat inmultirea tantarilor in regiuni in care nu erau cunoscuti pana atunci.
Este si cazul virusurilor care provoaca Dengue si Chikungunya, vehiculate de doi tantari, printre care tantarul tigru (Aedus albopictus), mult timp cantonat in Asia de Sud-Est dar care s-a raspandit deja pe continentul american si intr-o parte a Europei.
Dr. Fontanet avertizeaza ca sunt intrunite toate conditiile pentru ca virusul Chikungunya - aparut in Africa de Est si in India si care afecteaza deja zona Caraibelor - sa se raspandeasca in viitor pe tot continentul american.
La randul sau, virusul Ebola, descoperit in 1976 simultan in Sudan si in Republica Democrata Congo (fostul Zair), nu ii ingrijora prea mult pe specialisti pana la actuala epidemie. "Altadata, infectia era limitata la cateva sate, iar mortalitatea era atat de mare incat virusul se epuiza si epidemia inceta de la sine", aminteste Jean-Francois Delfraissy.
Afectand orasele mai multor tari din vestul Africii, virusul a devenit o amenintare pentru populatiile vizate, confruntate cu sisteme de sanatate foarte slabe, chiar daca nu se transmite decat prin contact direct cu persoane infectate si nu pe cale respiratorie ca in cazul SRAS.
Potrivit expertilor, Ebola are din aceasta cauza slabe sanse de a se extinde cu usurinta la alte regiuni ale lumii. "Daca se aloca mijloacele si in special daca sunt izolati bolnavii, epidemia ar trebui sa poata fi oprita in urmatoarele 3 sau 6 luni", estimeaza Dr. Fontanet.
De altfel, presedinta organizatiei internationale Medici fara Frontiere, Joanne Liu, apreciaza ca vor fi necesare circa sase luni pentru a aduce sub control epidemia de Ebola din Africa de Vest, insa pentru acest lucru este nevoie ca Organizatia Mondiala a Sanatatii sa dea dovada de mai mult leadership.
Dupa o calatorie de zece zile in regiune, presedinta MFF a spus ca daca Liberia nu va fi stabilizata "regiunea nu va fi niciodata stabilizata".
"In urmatoarele sase luni ar trebui sa putem aduce sub control epidemia, asa simt eu", a spus ea, adaugand ca este nevoie de mai multi experti la fata locului. Totodata, ea a avertizat ca epidemia de febra hemoragica "se raspandeste mai repede decat avem capacitatea de a-i face fata", acuzand o deficienta totala a infrastructurii. Vorbind despre situatia din Liberia, Joanne Liu a spus ca "nu este vorba decat de partea vizibila a aisbergului".
MFF este prezenta in trei dintre tarile cele mai afectate - Guineea, Liberia si Sierra Leone - unde ONG-ul a deplasat in total 692 de persoane.
Epidemia de febra hemoragica Ebola s-a soldat cu 1.069 de morti in cele trei tari si in Nigeria, conform ultimului bilant dat publicitatii de OMS.