Analistii cred ca ar exista riscuri mari pentru economie, pentru ca nu indeplinim criteriile de convergenta. Respectarea calendarului de adoptare a euro ramane marele test pentru Romania.

Adoptarea unilaterala a euro este exclusa, intrucat ar exista riscuri mari pentru economie, in contextul in care Romania nu indeplineste criteriile de convergenta reala si nominala, apreciaza analistii prezenti la Colocviile de Politica Monetara, organizate de BNR. "Adoptarea unilaterala a euro eu o vad ca fiind exclusa, intrucat nu avem consimtamantul UE si exista riscuri foarte mari", a declarat Laurian Lungu, director al Macroanalitica. Acesta a explicat ca adoptarea unilaterala a euro ar fi o greseala, pentru ca exista diferente mari din punct de vedere al ratei de politica monetara si al ratei rezervelor minime obligatorii. De asemenea, Lungu a aratat ca rata de schimb valutar faciliteaza o ajustare mai rapida a dezechilibrelor si ca un curs fix ar avea un cost foarte mare asupra economiei reale.

Un curs de schimb fix aduce costuri mari

Si economistul-sef al Raiffeisen, Ionut Dumitru, considera ca adoptarea unilaterala e exclusa, intreband retoric: "Cine ar face emisiune monetara pentru Romania, care nu e de dimensiunile unor state precum Kosovo sau Muntenegru?". Acesta a aratat ca, pe masura ce procesul de convergenta avanseaza, moneda isi pastreaza potentialul de apreciere si ca o trecere la euro la nivelul actual al cursului poate insemna costuri mai mari pentru debitori. In plus, Dumitru a mentionat ca Romania nu mai indeplineste criteriile de convergenta decat in privinta datoriei publice.
In acest context, adoptarea euro potrivit calendarului stabilit, in conditiile "neprielnice" din plan global, va fi marele test pentru Romania, a declarat viceguvernatorul BNR Cristian Popa. "Cred ca pentru Romania acesta va fi marele test: daca in aceste conditii neprielnice reusim sa adoptam euro dupa calendarul stabilit", a spus Popa.
El a amintit ca Romania ar trebui sa intre in ERM-2, zona de asteptare pentru adoptarea euro, in 2012, urmand ca statul sa primeasca decizia favorabila in 2014 si sa intre efectiv in zona Euro la 1 ianuarie 2015. Viceguvernatorul BNR a explicat ca amanarea adoptarii euro poate avea un impact negativ asupra unui stat, iar un efect poate fi si deprecierea monedei nationale. "Nu se pune problema modificarii tratatului de la Maastricht, ceea ce inseamna ca aceste criterii de convergenta nominala nu vor fi relaxate si nici nu vor fi acordate derogari de la ele", a adaugat acesta. El a mentionat, totodata, ca adoptarea euro "nu reprezinta finalitatea, ci debutul unui proces de convergenta, deci nu elimina necesitatea rezolvarii dezechilibrelor macroeconomice". In acest sens, Popa sustine ca un proces de convergenta ar fi mult mai dificil prin eliminarea unui curs de schimb flexibil si ca "indeplinirea criteriilor presupune si asigurarea sustenabilitatii" printr-o ajustare ordonata. "Nu poti adopta euro timp de doi ani si apoi sa revii la altceva", a atras atentia viceguvernatorul.
Inflatia, arma cu doua taisuri

Totodata, Cristian Popa a mai declarat ca o rata a inflatiei mai mare ar ajuta bugetul doar pe termen scurt, dar ar creste costul de risc in finantarea ulterioara si ar pune presiune asupra cursului de schimb. El a aratat ca presiunile inflationiste se mentin, in principal, din partea cursului de schimb si a preturilor administrate. "Evolutia dezinflatiei a fost destul de lenta, deci, cererea agregata nu a scazut atat de dramatic", a spus Popa. In opinia lui, este posibila o schimbare a structurii de consum in conditii de criza, cu o deplasare dinspre produsele de import catre productia locala, spre marfuri mai putin sofisticate. El a concluzionat ca restrangerea activitatii economice se vede mai putin in evolutia inflatiei. In acelasi timp, Popa a fost de acord ca influenta cursului de schimb asupra preturilor de consum este in scadere, fenomen care s-a constatat si in alte state unde cererea a devenit mai slaba.