MAGAZIN: Jurnalismul clasic in lupta cu jurnalismul in retea (Autor: GEORGE CUSNARENCU)
Jurnalismul are o istorie veche in Europa, dar statutul sau a fost nevoit sa faca fata unor provocari extrem de puternice: prima a fost la mijlocul anilor 50 ai secolului al XX-lea, o data cu raspandirea televiziunii, a doua dupa anul 2000, o data cu aparitia internetului si a presei online. Acum, ca si in anii 50-60, expertii prevad disparitia presei tiparite in favoarea presei digitale ajutata de internet.
Astazi, tot mai multe voci autorizate, una ar fi Institutul Reuters, de pilda, prezic intrarea intr-un con de umbra a presei tiparite pe hartie, numita generic jurnalism clasic, promovand prin dezbateri directionate noul gen de jurnalism numit online, digital, adica acela tot mai raspandit prin internet si apoi numeroasele medii de socializare cum ar fi Facebook. Asadar, indiferent daca ne place sau nu, jurnalismul clasic, cu toata zestrea lui seculara, a calitatilor de tot felul, isi da duhul in favoarea nou-nascutului: jurnalismul online. Sigur, presa tiparita este ajutata sa moara, cu buna stiinta, cele mai frecvente cauze fiind cele economice: nu mai sunt bani, nu mai sunt cititori, nu mai e rentabila etc.
Toate aceste motive economice sunt un pretext pentru a o ingropa, deoarece jurnalismul online este mai ieftin, dar si pentru ca este mai usor de supravegheat. Si astfel, calitatea unui jurnalism profesionism este sacrificata de dragul unui jurnalism de amatori, in care opiniile capricioase, nerumegate, pline de informatii aberante, neverificate, devin un stindard al dreptului la informare al cetatenilor. Care in realitate nu este decat dreptul la dezinformare.
Si in locul unor politici care sa sustina jurnalismul de calitate, cel clasic, pentru un adevarat si consistent drept la informare, sunt oferite rationamente de genul salvarea acestei bresle - jurnalismul clasic - poate veni, aparent paradoxal, din imbratisarea acestei schimbari - jurnalismul online , si nu din lupta impotriva lui. Rationamente pro domo, in favoarea jurnalismului in retea! Si ce ar insemna jurnalism in retea? Opiniile exprimate de Anja Kroll, sefa unui departament al cotidianului austriac Salzburger Nachrichten, sunt promovate cu bratele deschise, pentru ca servesc cauzei, intr-un studiu publicat de Institutul Reuters.
Kroll sustine urmatoarele idei:
- Presa traditionala se afla in mijlocul unei curse nebune intr-un montagne russe scapat de sub control. Presa clasica inregistreaza pierderi de audienta, profit si atentie din partea publicului. Solutia ar fi colaborarea intre jurnalist si publicul sau, si asta defineste conceptul de jurnalismul in retea.
- Adica o colaborare in care profesionistii din domeniu colaboreaza cu publicul larg pentru a obtine produse media de calitate. O astfel de colaborare include relatarile primite din partea publicului, interactivitate, open sourcing, apelul la portaluri deschise unde poate contribui oricine, asa cum este Wikipedia, blogging si nu in ultimul rand comunicarea permanenta prin intermediul retelelor de socializare.
- Pentru a-si justifica existenta, unii bloggeri descopera America, devin vocali, tinand sus steagul jurnalismului online. Unii cred ca multi oameni nu mai doresc sa ramana niste simpli consumatori de presa care asteapta acasa, asezati confortabil, in fotolii, jurnalul de seara pentru a afla ce mai este nou. Ei doresc sa indeplineasca roluri active si sa participe la crearea si diseminarea de continut media.
Acum se face lobby pentru ca presa tiparita sa dispara (se salveaza padurea, nu?), si pentru a-i lua locul un jurnalism haotic, capricios, cu surse anonime, imposibil de verificat, nascator de confuzie, impostura si manipulare (de mii de ori mai puternica decat cea a presei clasice, tiparite). Aceasta abordare, oricat de democratica si corecta ar parea, trimite totusi la utopii precum cele descrise de George Orwell sau Ray Bradbury, primul in romanul 1984, al doilea in nuvela Fahrenheit 451.

Breaking news cu orice pret

Numai ca, admitand ca exista jurnalisti de calitate in mediul online cum pot fi verificate sursele de informare a unui public amator, pasionat de Facebook, de pilda, ale carui informatii si surse nu pot fi identificate si verificate? Doar de dragul unor stiri de breaking news? In acest caz putem vorbi de jurnalism de calitate?
Exista niste preocupari, nu stim cat de usor si real ar putea fi aplicate, si in acest domeniu al controlului de calitate in lumea digitala, a jurnalismului in retea.
Dupa cum relateaza Agerpres, ar intra in discutie o noua etica a jurnalismului in retea, una directionata spre jurnalistii care se confrunta cu proliferarea informatiilor neverificate sau de-a dreptul mincinoase publicate cu usurinta in mediul online. Culmea este ca, desi se stie ca foarte multe dintre informatiile publicate online nu sunt adevarate, ziarele si alte medii de presa folosesc in continuare Facebook ca pe un valoros instrument de cercetare, ceea ce devine aberant chiar si din prisma dreptului la informare, devenit dezinformare cu buna stiinta. Jurnalismul online doreste sa devina aidoma iubitei disperate care spune minte-ma, dar minte-ma frumos!
Apoi redactiile de stiri ar trebui sa dispuna de un set de instructiuni si de proceduri despre cum sa foloseasca astfel de informatii inainte sa se produca vreun dezastru sau eveniment ce poate fi folosit drept breaking news”. Exista vreo solutie in acest caz? Aflam ca unele redactii de stiri care ofera informatiile publicului larg imediat ce sunt disponibile, fara a fi verificate, au adoptat citarea cu exactitate a sursei, avertizandu-si publicul ca informatia nu este inca verificata. Pentru asta mai e nevoie si de un public avizat, capabil sa discearna credibilitatea unei informatii, lucru mai greu de gasit la consumatorii online!
La BBC News, a aparut un hub pentru stirile si informatiile provenite de la publicul larg, in cadrul carora informatiile adunate sunt verificate cu instrumentele clasice ale jurnalismului â€" contactul telefonic sau intervievarea martorilor.
Aceasta abordare produce informatii noi si de incredere. Abordarea e interesanta, numai ca sunt companii mai mici de presa care nu dispun de un numar suficient de ridicat de jurnalisti bine pregatiti si cu experienta pentru a verifica astfel de informatii. Chiar si laudata conlucrare dintre jurnalisti si public, scoasa in fata de adeptii jurnalismului in retea ridica probleme financiare, asta deoarece necesita investitii intr-o infrastructura menita sa asigure credibilitate vectorului de presa.
Asta in conditiile in care, in prezent, atat furnizorii, creatorii de presa, cat si consumatorii de presa, se confrunta cu o supraincarcare informationala. Oamenilor le place sa foloseasca site-urile de socializare dar nu au neaparat si incredere in continutul pe care-l gasesc acolo”, sunt de parere unii analisti. Dar poate ca realitatea este cu totul alta: fanii retelelor de socializare, care citesc stiri online si nu presa tiparita, au o incredere totala in presa online si asta tocmai din lipsa discernamantului cauzata si de nivelul de instruire, mult scazut!
Mai degraba ar putea exista doua categorii intre consumatorii de stiri: una instruita, peste 50 de ani, care prefera presa clasica, tiparita, necontaminata de internet si alta, formata din publicul tanar, pana in 40 de ani, fara prea mult discernamant, gata sa digere orice stire online pentru a o disipa apoi prin retelele de socializare. Jurnalismul in retea se naste sub ochii nostri, dar va disparea jurnalismul clasic, presa tiparita? Strategiile viitorului vor oferi raspunsul pe care nimeni nu-l asteapta.