APC ROMANIA: Poluarea electromagnetica - sfarsitul unui tabu?
In data de 29 ianuarie 2015, a fost adoptata in Franta legea cu privire la limitarea expunerii la undele electromagnetice (publicata oficial in 10 febr. 2015). Este inceputul recunoasterii pericolului radio-frecventelor asupra sanatatii. Legea prevede reguli mai stricte privind publicitatea in domeniul telefoniei mobile si a celorlalte tehnologii fara fir: a fost interzisa recomandarea si vanzarea unui telefon mobil copiilor sub 14 ani. In plus, toate reclamele despre telefoanele mobile trebuie sa recomande utilizarea castilor. A fost interzisa utilizarea retelelor Wi-Fi in locatiile destinate activitatilor pentru copii mai mici de trei ani, iar in scoli sunt permise doar in spatii dedicate activitatilor legate de tehnologia informatiei.
Recomandarile din aceasta lege sunt bazate si pe studiul Institutului National de Sanatate si Cercetare Medicala (INSERM), din Bordeaux, din mai 2014, care confirma legatura dintre utilizarea intensiva a telefonului mobil si aparitia tumorilor cerebrale.
Dar unde incepe utilizarea intensiva? Si pentru care tip de utilizatori? Raspunsurile sunt ingrijoratoare. Rezultatele acestui studiu arata ca utilizarea masiva a telefonului mobil peste 896 de ore pe perioada unei vieti este asociata cu dezvoltarea tumorilor cerebrale. Riscul incepe sa fie concludent pentru un adult, din moment ce utilizeaza telefonul mai mult de 15 ore pe luna, timp de 24 de ani. La prima vedere, 24 de ani pare o durata putin alarmanta. Daca facem insa un mic calcul, vedem ca un dispecer dintr-un centru de apel sau oricare manager care vorbeste 4-5 ore pe zi, ajunge la acest plafon critic de 15 h/luna doar in trei zile. Matematic, ar rezulta un potential risc de Alzheimer dupa doar doi ani si jumatate, desi, bineinteles, biologia nu se supune doar unor reguli statistice. Evidentiem insa ca acestea sunt estimarile pentru un adult.
- Se pune deci intrebarea: noua generatie, care a inceput foarte devreme utilizarea telefonului mobil, cu cat este mai expusa? Si apoi, sa nu trecem cu vederea ca acest studiu a luat in considerare doar un singur factor poluant: telefonul mobil. Dar mai sunt si alte surse de poluare electromagnetica care emit in permanenta: antenele GSM, routerele Wi-Fi, statiile de telefonie fixa DECT, etc. a declarat Conf. univ. Dr. Costel Stanciu, presedinte APC Romania.
Printre cei mai activi cercetatori in recunoasterea pericolului cauzat de utilizarea intensiva si nereglementata a acestor tehnologii se afla renumitul doctor cancerolog francez Dominique Belpomme, presedinte al Asociatiei pentru Cercetare Terapeutica Anti-Cancer, ARTAC. Acesta afirma raspicat ca suntem in fata unei negari a realitatii stiintifice care ne conduce direct la o viitoare catastrofa medicala. Incepand cu anul 2008, D. Belpomme a investigat clinic peste 1200 persoane afectate de electro-hipersensibilitate (ElectroHyperSensitivity - EHS), cel mai mare numar de cazuri studiate la nivel mondial pana in prezent. La 71 de ani, dupa 40 de ani de medicina, experienta sa stiintifica in acest domeniu il face sa afirme ca: utilizarea telefonului mobil peste 20 de minute pe zi va duce pe termen lung la aparitia bolii Alzheimer si Cel mai mare risc astazi nu este cancerul, ci distrugerea celulelor neuronale care provoaca aparitia bolii Alzheimer. Cei mai tineri sunt foarte vulnerabili, caci utilizeaza intensiv telefoanele, iar creierul lor nu este matur decat dupa varsta de 15 ani. Consult astazi tineri care prezinta simptome de confuzie mentala tip pre-Alzheimer, care pot degenera in dementa, deficit de memorie imediata, de concentrare, dezorientare spatio-temporala. Propun restrictii in utilizarea telefoanelor mobile la tinerii sub 15 ani si prevenirea mamelor sa indeparteze la maxim telefoanele de nou-nascuti. Am constatat, de asemenea, prin numarul consultatiilor, ca femeile sunt de doua ori mai sensibile la radiatiile electromagnetice.Simptomele datorate expunerii la campurile electromagnetice emise de tehnologiilor fara fir sunt foarte variate: migrene, probleme digestive, dureri articulare, oboseala cronica, confuzie, deficit de atentie, deficit de memorie. Aceste afectiuni sunt reunite sub denumirea de electro-hipersensibilitate (EHS) si sunt dificil de diagnosticat, dar sunt prezente la 1% pana la 10% din populatie. Se estimeaza un procent de 25% pana la sfarsitul secolului. Testele biologice puse la punct de echipa dr. Belpomme nu lasa nici o indoiala. In 90% din cazuri, a depistat la pacientii sai o vascularizare scazuta a creierului (ce duce la o lipsa de oxigenare), o crestere a nivelului de histamina (indicator al alergiilor si al scaderii imunitatii), deschiderea barierei hemato-encefalice, o scadere a producerii de melatonina (hormonul somnului). Aceste rezultate au fost confirmate si in laborator pe cobai. Rezultatul acestor studii a fost publicat in noiembrie 2015 sub egida ARTAC cu denumirea: Biomarkeri ce caracterizeaza si identifica in mod cert electro-hipersensibilitatea si sensibilitate multipla la agenti chimici ca fiind doua aspecte etiopatogenice ale aceleiasi stari patologice. Acest studiu este extrem de important pentru ca evidentiaza pentru prima data existenta unor biomarkeri certi pentru diagnosticarea electro-hipersensibilitatii si constituie un prim pas in recunoasterea in mod oficial a acestei afectiuni la nivel mondial, de catre OMS si organismele de sanatate abilitate din toate tarile.Pacientilor diagnosticati ca fiind electro-hipersensibili, dr. Belpomme le recomanda un tratament antihistaminic, antioxidant si o vitamino-terapie intensiva pentru o revascularizare a creierului, pentru a se putea reintegra partial in viata cotidiana, cu conditia unei utilizari foarte precaute a tehnologiilor fara fir.
Sub impulsul acestor semnale de alarma, sunt tari care au luat deja masuri de reducere a poluarii electromagnetice la nivel national. Daca in Franta, precum si in Romania, normele de emisie a antenelor de telefonie mobila sunt fixate la 41V/m, in alte tari precum Rusia, Austria, China, Belgia, Luxemburg, Polonia, Grecia, s-au luat masuri pentru diminuarea acestor valori la 0,3 sau 0,6 V/m, adica de 100 ori mai mici.
Toate aceste informatii ar trebui sa determine si in Romania aplicarea la nivel national a Principiului Precautiei, recomandat de UNESCO inca din 2005, care poate fi invocat atunci cand un fenomen, un produs sau un proces poate avea efecte periculoase, identificate printr-o evaluare stiintifica si obiectiva, fara insa a se putea determina cu suficienta certitudine gradul riscului. In practica, domeniul de aplicare al acestui principiu este mult mai amplu si se aplica, de asemenea, politicii de protectie a consumatorilor, legislatiei europene privind alimentele, sanatatii oamenilor, a animalelor si a plantelor. In acest sens, este elocventa atitudinea vice-ministrului israelian al sanatatii, Yaakov Litzman, care a publicat o scrisoare deschisa in 2013 pentru interzicerea utilizarii Wi-Fi in scolile publice:
- Am reflectat indelung la aceasta problema si, chiar daca nu sunt un specialist in domeniu, mi-e teama ca va veni ziua cand vom regreta amarnic afectiunile ireversibile cauzate copiilor nostri.