Magda Marincovici (Jurnalul National) : "Urgenta", locul unde nu te plictisesti niciodata. Prof. dr. Mircea Beuran a lansat volumul "Asistenta urgentelor chirurgicale din Bucuresti"
In urma cu un an si jumatate, profesorul doctor Mircea Beuran lansa un volum consacrat modului de organizare a sistemului de urgenta din Bucuresti, in anii 1940. Si atunci promitea ca va veni cu al doilea volum dedicat sistemului de urgenta dupa anul 1990. Ieri, profesorul Beuran s-a achitat de promisiune si ne-a oferit cel de-al doilea volum "Asistenta urgentelor chirurgicale din Bucuresti. Certitudini si sperante", elaborat impreuna cu prof. dr. Benone Dutescu si Rodica Dutescu-Zavoianu, aparut la Editura Academiei Romane.
"Am ramas dator cu o a doua lucrare pe care am lansat-o acum, in care se arata modul de organizare a sistemului de urgenta dupa anul 1990. In acest volum, apar spitalele de urgenta de adulti, de copii si pe specialitati cum sunt: "Arsii", "Oftalmologie", "Neurochirurgie". Este un volum cu valoare de document, in care se gasesc toate ordinele de ministru, hotararile de guvern, legea sanatatii, deciziile comisiilor parlamentare de sanatate. Al doilea element important este segmentul prespitalicesc: ambulanta, unitatea de primiri urgente, SMURD, toate corelate, precum si aparitia sistemului national 112. Acest volum este, de fapt, o baza de date extrem de valoroasa", spune prof. dr. Beuran.
L-am intrebat pe profesorul Beuran ce ii lipseste sistemului de urgenta de la noi pentru a fi la nivel european. Raspunsul "taie" cu bisturiul in intregul sistem: "Ii lipsesc niste spitale tipizate pentru a primi urgente pe categorii I-II-III. Si noi nu suntem decantati pe aceste structuri. Nu avem un sistem periodic de intretinere a aparaturii. Din aceasta cauza uzura acestor aparate este avansata, deoarece ele sunt folosite zi si noapte. Avem un mare deficit de personal - medici si asistente - care sa fie folosit oricand. Intr-un spital de urgenta sunt toate specialitatile, are, zilnic, peste 70 de medici si asistente in sistemul de garda. Acest personal are nevoie de timp pentru refacere fizica si psihica. Dar, din pacate, dupa garda, medicii sunt in continuare pe sectii, in conditiile in care munca intr-un spital de urgenta este extrem de complicata. Si, nu in ultimul rand, aceasta munca este prost platita. Exista o diferenta intre salariile celor din prespital si spital, in sensul ca specialistii din spital sunt platiti mai prost, comparativ cu cei de la Ambulanta si SMURD".
Cu ocazia unui eveniment medical, profesorul Beuran facea urmatoarea maturisire: "Victoria ii apartine celui perseverent. Va rog sa ramaneti victoriosi pentru a scoate din ghearele mortii viata unui om". De fapt, prof. Beuran formula aici o definitie a spitalului de urgenta ca loc unde toti se straduie sa tina piept mortii. Un asemenea loc este Spitalul de Urgenta Floreasca, despre care unul dintre directorii lui, conf. dr. Turculet, spune ca este "spitalul in care nu te plictisesti niciodata", prof. dr. Benone Dutescu, ca "aici s-a creat un anume spirit de munca, spiritul urgentei". Pentru prof. dr. Monica Pop, managerul Spitalului de Urgente Oftalmologie, "Floreasca este spitalul meu de suflet, medicul adevarat fiind cel care trece prin "urgenta" si daca ramane aici este un medic complet". Si acad. Victor Voicu, presedintele Sectiei medicale a Academiei Romane, rasuceste, cu acest prilej, bisturiul in rana: "Resursele umane in medicina sunt valoroase. Dar cand acestea scad cu 25%, oare sunt motive de ingrijorare?". Este o intrebare al carei raspuns se afla la Ministerul Sanatatii care are in parohie toate spitalele de urgenta din tara noastra.
"Floreasca" ar putea fi un institut - o unitate medicala de categoria intai - care sa preia toata patologia grea. Pacientul sa nu mai fie plimbat pe la sapte spitale, sa nu mai fie pierdute 7-10 zile, dupa care el sa fie adus la noi intr-o stare biologica deprimata si sa se spuna : Pai nici Floreasca n-a mai avut ce sa-i faca". Eu lucrez cu biologia unui om, nu cu visele unora. Iar biologia unui om in traumatologie sau in urgente este foarte clara, precizeaza profesorul Beuran.
La ora actuala, prof. dr. Mircea Beuran mai are in lucru volumul al doilea "Oncologia digestiva". Iar experienta capatata in conservarea splinei in traumatologie este tema altui volum. "Pana acum, regula era sa o scoatem, Acum, cu experienta proprie si cea acumulata de la medicii straini, am ajuns si noi sa conservam splina in 60% dintre cazuri fara operatie, in 30%-35% sa facem implantul splenic si in 5% dintre cazuri, splenectomia", explica prof. Beuran.