DeCeNews: "Iovan poarta intreaga raspundere a accidentului in sine". Cine spune asta

Un "specialist in inginerie aerospatiala cu 30 de ani vechime", declara ca in cazul accidentului aviatic din Apuseni, "pilotul comandant poarta intreaga raspundere a accidentului in sine". Acesta arata ca Adrian Iovan ar fi trebuit sa intoarca avionul din drum in momentul in care a inceput givrajul.
Este vorba despre prodecanul Facultatii de Inginerie Aerospatiala, conf. dr. Octavian Thor Pleter, care a transmis vineri un comunicat, citat de Mediafax, in care spune ca se vede "obligat" sa ia atitudine fata de "culpabilizarea ROMATSA in criza accidentului aviatic din Muntii Apuseni".
"Pilotul comandant poarta intreaga raspundere a accidentului in sine", susține Pleter, care enumera mai multe considerente pe care isi bazeaza afirmatia.
Neglijarea condițiilor meteo
Specialistul in inginerie aerospatiala spune ca Adrian Iovan a planificat si a efectuat un zbor "in conditii meteorologice de inghet sever, conditii evidente din prognozele la care avea acces inainte de decolare".
De asemenea, tipul de avion "fara performantele de urcare necesare" si, mai ales, tipul de motor cu piston cu carburator, "in mod special vulnerabil la acest fenomen meteo", "nu erau adecvate pentru aceasta misiune si comandantul avea obligatia sa cunoasca acest lucru si sa coreleze datele meteo cu restrictiile impuse de tipul de aeronava".
Avionul putea fi intors la apariția givrajului
Pleter mai arata ca givrajul aeronavei, care a inceput in momentul intrarii in frontul atmosferic cu umiditate, este un fenomen "cumulativ si nu instantaneu", astfel ca pilotii ar fi avut timp suficient - cel putin 10 minute - pentru a intoarce aeronava.
"Totusi decizia comandantului a fost de a continua pe traiectul planificat; decizia normala in acest caz ar fi fost un viraj de 180 de grade pentru a iesi cat mai repede din frontul atmosferic in care intrase si aterizarea la cel mai apropiat aeroport neafectat de frontul atmosferic, in acel caz Sibiu", adauga profesorul, care este de parere ca "prin aceasta manevra elementara zborul era salvat".
El mai arata ca ipoteza potrivit careia echipajul nu ar fi sesizat givrajul este infirmata categoric, atat de declaratia unui pasager, cat si de natura cererilor adresate prin radio centrului de control de la Bucuresti, printre care cererea de a cobori - "tentativa evidenta pentru a iesi din frontul atmosferic de inghet pe dedesubt".
Evitarea zonei de grivaj, un mare risc
Aceasta decizie insa, potrivit lui Pleter, este "de mare risc", deoarece unele fronturi atmosferice de acest tip incep chiar de la sol, neexistand posibilitatea depasirii lor pe dedesubt. "Riscul manevrei de coborare este cu atat mai mare cu cat zona de sub aeronava era o zona muntoasa (deci cu posibile turbulente asociate care puteau agrava conditiile de inghet) si impadurita (care ingreunau o eventuala aterizare de urgenta, precum si eventualele operatiuni de cautare si salvare)", continua prodecanul Facultatii de Inginerie Aerospatiala.
Astfel, "ar fi fost preferabila manevra de urcare, pentru care aeronava nu era insa capabila, dar esentiala ar fi fost intoarcerea cu 180 de grade, manevra de siguranta care ar fi dus la evitarea accidentului", conchide inginerul.
Nu s-a declarat urgența
Pe de alta parte, comandantul nu a declarat urgenta ("Mayday" sau "Pan"), desi in mod evident era cazul, si "si-a asumat raspunderea exclusiva a echipajului, scotand astfel furnizorul de servicii de navigatie aeriana (ROMATSA) din cauza, inclusiv in eventualitatea unor operatiuni de cautare si salvare", prin aceea ca "a iesit din codul aerian de zbor instrumental (IFR), anuntand ca din acel moment zboara VFR", mai arata profesorul.
El explica in continuare ca angajarea in zborul VFR (zbor la vedere, in engleza Visual flight rules - VFR, n.r.) se face doar in conditii de vizibilitate a solului si a spatiului aerian inconjurator.
"Am o deosebita admiratie fata de modul cum a gestionat comandantul ultima faza a zborului pana la impact, dar acest lucru nu are legatura cu greselile care au condus la accident. In conditiile aparitiei givrajului, orice pilot ar fi luat decizia elementara de a face un viraj de intoarcere de 180 de grade si de a ateriza la cel mai apropiat aeroport (in speta, aeroportul din Sibiu)", concluzioneaza Octavian Thor Pleter.