Discursul aberant al lui Iohannis, din CSM, reprezinta o pagina rusinoasa de referinta intre toate exprimarile publice posibile despre stat si justitie
AZI: Gandire stramba despre statul de drept (Autor: Octavian STIREANU)
Discursul aberant al lui Iohannis, de vinerea trecuta, in fata CSM, reprezinta o pagina rusinoasa de referinta intre toate exprimarile publice posibile despre stat si justitie.
O analiza remarcabila a acestei noi livrari - cu o expresie draga domniei sale - realizata de dl Iohannis la CSM face, cu instrumente laice, pana si preotul Chris Terhes, slujitor roman al Bisericii Catolice din Statele Unite. Daca si un reprezentant al clerului de peste ocean a fost izbit de analfabetismul politic al presedintelui Romaniei ne putem imagina cat de jos se afla pretentiile de republica moderna ale tarii noastre. Observatia de fond a parintelui Terhes este ca, pentru dl.Iohannis, justitia este o problema de securitate nationala.
- Stabilitatea si securitatea interna ale Romaniei sunt posibile numai intr-un stat de drept si cu o justitie independenta, a afirmat acesta in fata CSM.
- Nu se poate construi un stat puternic, national, fara o justitie independenta, mai spunea Iohannis.
Si mai grav decat atat:
- Un sistem judiciar vulnerabil este ceea ce isi doresc dusmanii Romaniei (!).
Deci, in viziunea lui Iohannis, justitia este o problema de securitate nationala, adica numai potrivita de a fi inclusa in campul tactic al serviciilor secrete, a caror principala menire este siguranta nationala. Una cat mai extinsa, conform noii doctrine a consilierilor cu mintea inghetata din vremea razboiului rece. Ca nu este vorba despre o intamplare in exprimare, ci despre o gandire maladiva, care amesteca nepermis justitia in problematica sigurantei nationale, rezulta si din afirmatia directorului SRI, Eduard Hellvig, facuta la putina vreme dupa ce a fost numit in functie si care arata ca SRI ii urmareste pe magistrati sa se asigure ca acestia nu au uitat ca servesc statul! Pentru aceste personaje care ne conduc, justitia este facuta sa apere statul, nu legea, este o functie a statului - a puterii executive, de fapt -si nu o putere in stat, menita sa apere drepturile si libertatile cetatenilor. Dar nici la Cotroceni, dupa depunerea juramantului de catre noii ministri, nici in fata CSM, dl. Iohannis n-a pronuntat niciodata sintagma drepturile si libertatile cetatenilor. In ambele iesiri publice pe tema justitiei, personajul de la Cotroceni nu a spus absolut nici un cuvant despre oameni, cetateni, justitiabili, adica despre cei care isi cauta dreptatea in sala de judecata. In viziunea lui Iohannis, rolul justitiei nu are de-a face cu cetatenii, ci cu statul.
- Un stat puternic este un stat cu institutii puternice, care colaboreaza, este ceea ce se numeste (!) colaborarea loiala intre institutiile statului, spunea Iohannis, justificand protocoalele secrete intre DNA, SRI, CIA, FBI si altele asemenea, facute peste capul cetatenilor, fara stiinta si acceptul acestora.
In discursul de la Cotroceni, dl.Iohannis le mai spunea noilor ministri:
- Ati jurat ca veti face tot ce puteti pentru o democratie matura in Romania.
Exprimandu-se astfel, dlIohannis transforma un gest sacru si solemn - juramantul pe Biblie si Constitutie - intr-o manipulare deplorabila. Pentru ca, daca e sa vorbim despre juraminte, toate aceste formule prevazute in Constitutia si legislatia Romaniei includ referirea directa la drepturile si libertatile cetatenesti, si nicidecum la inventia numita DEMOCRATIA MATURA. Astfel, juramantul ministrilor include formularea SA APAR DEMOCRATIA, DREPTURILE SI LIBERTATILE FUNDAMENTALE ALE CETATENILOR. Juramantul magistratilor face aceeasi trimitere: SA APAR DREPTURILE SI LIBERTATILE FUNDAMENTALE ALE PERSOANEI, SA-MI INDEPLINESC ATRIBUTIILE CU ONOARE, CONSTIINTA SI FARA PARTINIRE. Iar legea magistratilor consfinteste ca magistratura desfasoara activitatea judiciara IN SCOPUL APARARII INTERESELOR GENERALE ALE SOCIETATII, A ORDINII DE DREPT, PRECUM SI A DREPTURILOR SI LIBERTATILOR CETATENILOR.
Strambatatea gandirii acestui personaj rezulta din mai toate alegatiile sale despre justitie, stat si democratie - termeni pe care-i morfoleste in fel si chip fara sa le inteleaga sensul si relatiile de cauzalitate.
- O democratie fara o justitie independenta si fara un stat de drept nu putem sa ne imaginam in Europa, afirma la Cotroceni, in fata noului Guvern, dl. Iohannis. La fel spunea si la CSM:
- O democratie puternica fara independenta justitiei, fara stat de drept nu exista.
Or, lucrurile sunt tocmai pe dos: nu democratia depinde de independenta justitiei si de statul de drept, ci acestea din urma depind de existenta democratiei.
- Daca statul de drept devine un stat de stramb, atunci democratia se destrama foarte usor, crede dl. Iohannis.
Realitatea este pe dos: daca democratia este pulbere, statul de drept devine stat stramb.Dl Iohannis mai spunea la CSM ca o justitie independenta in Romania inseamna intarirea statului de drept. In realitate, este exact invers: democratia, respectarea mecanismelor si preceptelor democratice sunt cele care pot asigura independenta justitiei si intarirea statului de drept.Dl Iohannis nu este capabil sa inteleaga aceste notiuni elementare. Si nu este vorba despre vreo lectie de fizica ramasa in capul sau, ci despre consecintele grave pe care o asemenea gandire le poate avea asupra stabilitatii politice a tarii.Cand, comitand un gest rusinos care va ramane de pomina, i-a propus lui Tariceanu sa intre in alianta toxica, dl. Iohannis ii declara ca oricum nu va numi premier de la PSD intrucat cele 3 milioane si ceva de voturi primite de aceste partid nu reprezinta mare lucru fata de totalul celor inscrisi pe liste! Asta e modul de gandire al dlui Iohannis, preluat, de altfel, si in atacurile incepute de propaganda noii securitati - cu Basescu in frunte - imediat dupa alegeri, pe tema ca invingatorii cu 45 la suta n-au legitimitate intrucat prezenta la vot a fost scazuta.Cel mai grav este, insa, nu un asemenea mod de gandire, ci faptul ca astfel de alegatii ale dlui Iohannis, in loc sa starneasca critici din partea membrilor CSM, forul suprem al justitiei desemnat sa garanteze independenta justitiei, au fost primite cu tacere de majoritatea celor prezenti, si cu aprobare entuziasta de presedinta ICCJ, institutia prin care, zice Constitutia, s-ar infaptui justitia si care, se vede treaba, e condusa de o demna urmasa a celebrei Livia Stanciu.