Senatorul Sorin - Constantin Lazar a sustinut o declaratie politica, de la tribuna Senatului Romaniei, intitulata: Transparenta in administratia publica.Puteti citi in continuare textul integral al declaratiei politice.
Astazi doresc sa va atrag atentia asupra unui atribut esential al unei administratii publice â€" transparenta. Caracteristica transanta a actualului stil european de administrare democratica a treburilor publice, transparenta este, pentru societatile contemporane, un concept care a devenit o cerinta indispensabila in promovarea altor principii democratice si valori umane la nivelul comunitatilor locale.
Sa nu uitam ca transparenta constituie una dintre cele mai remarcabile consecinte ale amplificarii presiunii si controlului social asupra organelor administratiei publice.
In epoca noastra informationala, revendicarile transparentei sunt explicate si de schimbarile importante ce se produc in mentalitatea sociala: multi oamenii nu mai doresc sa fie condusi fara ca sa inteleaga finalitatile si motivatiile administratiei. Iar in cadrul societatilor in tranzitie, transparenta a fost salutata ca simbolul imanent al libertatii. Ea este in egala masura un element primordial, a carui acceptare trebuie sa faciliteze trecerea de la un sistem al hotararilor centralizate si opace la cel al deciziilor adoptate democratic, intr-un cadru transparent.
Dreptul cetatenilor de a fi informati si obligatia autoritatilor de a informa sunt consfintite, in tara noastra, prin norme constitutionale care obliga autoritatile administratiei publice sa asigure informarea corecta a cetatenilor asupra treburilor publice si asupra problemelor de interes personal.
Fara doar si poate, informatia este oxigenul democratiei, iar democratia ar fi de neconceput fara accesul liber al publicului la informatii. Lipsa transparentei in viata politica si in actul de guvernare reprezinta unul dintre obstacolele cel mai greu de depasit catre o societate democratica, in care cetatenii sa aiba incredere in oamenii politici si in guvernanti. Dar informatia nu reprezinta numai o necesitate pentru cetateni, ea este si un element esential al unei bune conduceri. Istoria mai veche sau mai recenta ne arata ca o guvernare proasta are nevoie de secrete pentru a putea rezista, dar si realitatea ca secretomania si autoritarismul guvernarilor duce, in mod inevitabil, la proliferarea abuzului, coruptiei si ineficientei si, in final, la falimentul regimurilor de acest tip.
Cu toate acestea, majoritatea guvernelor prefera sa-si administreze unele afacerile in secret. Chiar si guvernele democratice prefera sa-si administreze majoritatea afacerilor la adapost de ochii publicului. Prea adesea guvernele trateaza informatia oficiala drept proprietatea lor in loc de a o privi drept un bun pe care il detin si il pastreaza in numele poporului.
De aceea, accesul neingradit al cetatenilor la informatia de interes public si participarea lor la luarea deciziilor sunt considerate doua dintre premisele cele mai importante ale unei guvernari democratice si responsabile. Informatia le permite cetatenilor, pe de o parte, sa aprecieze in cunostinta de cauza actiunile administratiei, iar pe de alta parte, sa participe in mod avizat la dezbaterile si la luarea deciziilor care ii privesc.
In ultima perioada, s-a insistat in numeroase discursuri ca se doreste ca guvernarea sa fie deschisa catre societatea civila in incercarea de a recastiga increderea cetatenilor, accentuandu-se faptul ca va exista un dialog permanent si deschis si cu Parlamentul.
Sa nu uitam ca guvernul si-a asumat in mai multe randuri publicarea bugetului si a executiilor bugetare in format deschis publicului, pentru ca aceste informatii sa fie accesibile si redistribuite in mod liber. Cabinetul Ciolos s-a declarat adeptul transparentei si al dialogului social, infiintand chiar si un minister special: Ministerul pentru Consultare Publica si Dialog Civic. Din pacate, implementarea ideilor bune este greoaie si rigida.
Un exemplu in acest sens este proiectul de Hotarare de guvern privind aprobarea bugetului de venituri si cheltuieli rectificat pe anul 2015 al Companiei Nationale Administratia Porturilor Maritime Constanta, unitate la care statul, prin Ministerul Transporturilor, este actionar majoritar. In ciuda unor propuneri venite din partea mai multe operatori economici pentru a ameliora starea dezastruoasa a infrastructurii portuare, Ministerul in cauza nu a oferit nici o explicatie niciunuia dintre expeditori. Ulterior, guvernul a aprobat proiectul de act normativ (devenit HG nr. 984 din 23 decembrie 2015) fara nicio modificare, consfintind repartizarea dividendelor catre stat si Fondul Proprietatea si privand administratia portuara de fondurile necesare investitiilor in infrastructura.
Din aceasta intamplare pare ca rezulta o concluzie negativa: transparenta decizionala si dialogul civic despre care predica pe toate drumurile premierul Ciolos si ministrii sai par a fi importante doar la nivel declarativ,departe de ochii opiniei publice si ai agentilor economici.
Mai mult, studiul efectuat de noul Minister pentru Consultare Publica si Dialog Civic privind o prima evaluare a transparentei decizionale ne arata ca sunt putine ministerele care mentioneaza ziua punerii proiectelor de acte normative in dezbatere publica. In plus, termenele de primire a propunerilor variaza intre 10 si 30 de zile. Desi obligatoriu, nu toate proiectele de acte normative sunt insotite de o nota de fundamentare si nu exista o standardizare privind locul afisarii informatiilor pe site-urile ministerelor, aceasta in timp ce nu toate ministerele contin o arhiva a proiectelor de acte normative.
Dupa cum se constata, concluziile vizeaza aspectele formale. Exact problemele de continut si de eficienta ale transparentei decizionale nu au fost analizate, respectiv daca populatia si agentii economici au transmis propuneri ministerelor si daca acestea au tinut cont de ele la redactarea actelor normative. Este regretabil ca astfel de studii importante se realizeaza superficial si formal, fapt care nu ajuta la imbunatatirea procesului decizional, dar care ne arata ca Guvernul Ciolos pare sa mimeaze transparenta decizionala si dialogul social.
Si aceasta mai ales in conditiile in care este stiut faptul ca absenta consultarilor face ca normele sa fie frecvent modificate sau inlocuite, lucru ce determina o accentuata instabilitate legislativa si nu ofera siguranta necesara cadrului legal existent in Romania.
Aplicarea reala a principiului transparentei (care acopera si procedurile, si garantiile care privesc atat accesul la informatii, cat si participarea la procesul de decizie) ar duce la o mai mare incredere in legi si reglementari, din moment ce ele au fost adoptate cu consultarea celor interesati.
Astfel, daca dorim sa depasim multe dintre complexele si stereotipurile mostenite de la regimul totalitar care a dominat Romania o perioada indelungata, trebuie sa pledam ca transparenta in activitatea administratiei publice sa se impuna ca un calificativ, ca un atribut eminamente necesar controlului democratic asupra exercitarii puterii politice.
Nu in cele din urma, este nevoie de sanctiuni ferme fata de lipsa transparentei bugetare. In definitiv, nimeni nu este mai presus de lege.