Senatorul Octavian Liviu Bumbu a sustinut o declaratie politica intitulata: Constitutia din 1923 - model de democratie. Puteti citi in continuare textul integral al declaratiei politice.
Se vor implini, la 28 martie, 92 de ani de la adoptarea Constitutiei de la 1923, actul legislativ care a conferit statului roman si regimului politic de atunci un caracter democratic si o organizare national-statala unitara, reprezentand fundamentul juridic al intregii vieti politice si social-economice a tarii, pana in februarie 1938. Constitutia din 1923 a fost apreciata la vremea sa ca fiind una dintre cele mai democratice legi fundamentale din Europa.
La 26 martie 1923, Adunarea Deputatilor - cu 262 voturi pentru, 9 abtineri si 8 contra - si Senatul - cu 137 voturi pentru, 3 abtineri si 2 contra - au adoptat noua Constitutie, promulgata, doua zile mai tarziu, printr-un decret semnat de regale Ferdinand.
Noua lege fundamentala a tarii, adaptata la realitatile postbelice, in spiritul adunarilor plebiscitare de la Chisinau, Cernauti si Alba Iulia, stabileste ca Regatul Romaniei este un stat national, unitar si indivizibil. Ca forma de guvernamant, Romania este proclamata monarhie constitutionala.
Constitutia stipula de la inceput ca Romania este stat national, unitar si indivizibil, al carei teritoriu este inalienabil. Se instituia votul universal, egal, direct obligatoriu si secret. Militarii si femeile, ca in toate tarile europene din acea vreme, nu puteau sa-si exprime o optiune politica in fata urnelor. Constitutia din 1923 consacra ferm principiul separatiei puterilor in stat, independente una de alta, existand posibilitatea sa se limiteze reciproc in atributii.
Activitatea legislativa urma sa fie exercitata de rege si reprezentanta nationala, adica de Parlament, cea executiva de rege si Guvern, iar cea judiciara numai de catre instantele judecatoresti. Legea fundamentala exprima foarte precis prerogativele suveranului si conditiile succesiunii la tron.
Constitutia prevedea un parlament bicameral, din care Camera Deputatilor se alegea prin vot univeral, iar Senatul era compus din membri alesi din diferite grupari (Camera de Comert, cadrele didactice etc.) si din senatori de drept: reprezentanti ai cultelor, presedintele Academiei Romane, fosti presedinti ai fiecarei camere legislative, fosti senatori si deputati care fusesera alesi cel putin in zece sesiuni, fosti ministri care au detinut cel putin sase ani fotoliul ministerial, fosti presedinti ai Inaltei Curti de Casatie si Justitie si alti demnitari.
Constitutia din 1923 a functionat in perfecta ordine pana in februarie 1938, cand regele Carol al II-lea a initiat o Constitutie noua, care intarea puterea regala si limita libertatile democratice.
In principiu, aceasta a fost valabila pana in 1947, desi dupa abdicarea regelui s-au aplicat cutume in afara legii fundamentale, iar dupa 23 august 1944 a fost partial amendata si revizuita in 1946.
Abandonata definitiv odata cu abdicarea fortata a regelui Mihai I, la 30 decembrie 1947, Constitutia a fost inlocuita ulterior cu una dupa modelul sovietic.
In acest moment, referitor la noua fata a constitutiei, asteptarile sunt maxime. Ma intreb, comisia de revizuire a acesteia, dar mai ales parlamentarii de azi sunt in stare sa se ridice la nivelul asteptarilor?