Jurnalul National : Basescu, eterna cacealma electorala (Autor: Petru Calapodescu)

Moartea lui Florin Cioaba a fost si trebuia sa ramana un eveniment tragic al familiei si comunitatii lui, romii caldarari si nomazi, dintre care se ridicase ca lider tatal lui, lasandu-i apoi mostenire o coroana de "rege" inventat, autoproclamat. Era normal ca decesul sa fi determinat reactii de compasiune si in restul societatii romanesti, care, dincolo de ostracizarea uneori nedrepta si nejustificat generalizanta in privinta ansamblului etniei, il apreciase pe Florin Cioaba nu dupa cantarul incarcat de cocosei, de salbe, colane si ghiuluri de aur, ori dupa purceii si berbecutii rumeniti la gratar si pusi stiva la chiolhanuri, ci dupa comportamentul sau indeobste decent si dupa stradania cu care voia sa-si integreze social neamul, sa-l scoata din deprinderi ancestrale, primitive. Totul a devenit, insa, un penibil, un grotesc spectacol politic, in care defunctul, familia si apropiatii sai au servit doar ca decor pentru o dezolanta farsa politica al carei rol de personaj principal s-a insurubat a fi, se putea altfel?, Traian Basescu. Omul care nu scapa nici un prilej de a trage un folos personal, cat de mic, indiferent de imprejurare, de pe urma viilor sau a mortilor, din turta de botez sau coliva de la mormant. Sau de a-si lovi adversarii.

Nu o sa cred sub nici un motiv ca Basescu chiar a fost disperat, mai intai, de starea grava a celui cu care mai an dantuia, impreuna cu nevestele, pe la Costesti, cersind o mana de voturi si mimand (ca si in situatia lui Bercea Mondial) o netarmurita dragoste pentru electoratul tiganesc, mandru ca "dom’ presedinte e fratele nostru". Ori, ma rog, cuscrul. Ar insemna sa-l cred pe Basescu capabil de empatie, de sentimente pur omenesti. Nu e cazul. L-a folosit pur si simplu, si de asta data, pe Florin Cioaba drept un instrument in rafuiala lui cu Guvernul, cu Ponta. Stia prea bine ca efectul practic al trimiterii in Antalia a profesorului Bradisteanu era nul, stia ca SMURD nu-si poate trimite oriunde si oricand avionul sau elicopterele, ca lansarea pe piata mediatica a ideii nu are alt rost decat sa induca opiniei publice, mai ales romilor, ideea "ce omenos e Basescu si ce cainosi sunt Arafat si Ponta!". Desigur, o ceata intreaga de trambitasi portocalii, fie politicieni de doua parale, cati au mai ramas in jurul lui, fie niste fate cititoare de prompter (care au impins ipocrizia pana la a se imbraca in doliu, ceea ce nici coetnicii lui Cioaba nu faceau) au preluat, ca de obicei, "diapazonul" jupanului.

Care e interesul lui Basescu si al facaturilor sale? E jenant de transparent, e mai indecent decat peticelul cu care favorita sa (la succesiune, desigur, nu va ganditi la alte prostii), Elena Udrea, a incercat sa mai incinga, vine totusi, o varsta, imaginatia imberbilor pe la Mamaia, prin Delta sau pe Facebook. Toate farsele jucate in aceasta vara de Basescu, de Udrea si de sleahta lor au, ca intotdeauna, tinte pur electorale. Care nu se suprapun obligatoriu. Amandoi, Basescu si Udrea, vaneaza USL ca niste tractoristi iepurii, braconand noaptea cu farurile, pe miriste. Udrea a simtit asta in decembrie, la alegeri, ca de la glorie la esec lamentabil e doar un pas: abia i-a pacalit pe romascani, strecurandu-se pe furis, de pe locul doi, in Parlament. Asa ca nu-i dezinteresata de o cursa pentru Cotroceni, in conditiile in care lideriilor USL nu le vine mintea la cap (si asa, Basescu a punctat in aceasta vara). Mai grea e ofensiva pe care o duce Basescu, fiind explicabile si scopul, si mijloacele parsive pe care le foloseste. Orice anexa secreta o mai fi avand "pactul de coabitare", lui Basescu ar trebui sa-i fie clar ca, daca USL ramane la guvernare si dupa 2014, apoi se poate astepta sa reinvete cum ajunge la DNA sau la ICCJ. El si camarila lui. De asemenea, nu-i poate fi indiferent daca mezina sa - personaj de antologie prin mostrele de analfabetism si gafele politice - ramane la primavara fara suculentul mandat de europarlamentar, un loc fiind, chiar pentru Basescu, infinit mai greu de obtinut prin voturi la comanda. Mai sunt apoi deconturi pentru "sponsorizarile" din 2009 si 2010, care, PDL fiind debarcat de la putere, n-au apucat sa fie echivalate si achitate prin contracte cu statul, ceea se pare a incepe sa iste cracneli din partea celor ramasi cu buza umflata. Asa ca, in ultima saptamana, continuandu-si fataiala prin tara, organizandu-si pe seama RAAPPS si sindrofii cu fostii colegi de la Marina, Basescu a tinut-o lant cu cacealmalele politice. E, se pare, lucrul la care se pricepe mult mai bine decat adversarii sai.

Cat priveste suferinta legata de pierderea prietenului sau, il ia deja in antrepriza pe Dorin, urmasul "regelui": orice mie de voturi ale tiganilor atarna mult mai greu decat darurile pe care acestia i le-au facut, fara sa-si dea seama cu nu primesc nimic in schimb si ca sunt doar o masa de manevra electorala. Nu stiu daca Basescu va boci la funeralii, dar nu e exclus. L-as crede, insa, sincer, daca el, ca presedinte al tuturor romanilor, nu doar al romilor, ar fi gasit de cuviinta vara asta (ca si in anii trecuti, sub regimul sau) sa se aplece si asupra tragediei miilor de romani bolnavi de cancer, indurand suferinte atroce si fiind trecuti pe oribile "liste de asteptare a mortii", pentru ca statul nu le asigura citostatice sau analgezice. Acesti nefericiti, insa, nu provoaca actorului de la Cotroceni nici compasiune, nici reactii publice fata de contabilii de la Guvern si de la CNAS, pentru care sunt doar un balast care iese in ritm rapid, "pe cale naturala", din sistem.