Puteti citi in continuare cea de-a patra parte a unui interviu cu presedintele CCR Augustin Zegrean, aparut pe Ziare.com, la inceputul anului 2012.


- Probabil cea mai solicitanta perioada pentru Curtea Constitutionala a fost cea din perioada taierii de pensii si de salarii - ati resimtit presiuni de vreun fel atunci?

- Nu. In general, judecatorii nu se lasa influentati nici de ideile politice, nici de opiniile exprimate de presa, prin presa, de alti lideri de opinie sau de comentatorii politici. Eu am venit de la Parlament la Curte. M-am mirat ca aici nu se comenteaza politica. Poate sa fie stirea stirilor si nimeni nu o comenteaza. Nu discutam probleme politice. Daca vreti, credeti, daca nu, nu, dar asta e realitatea.
Nici eu si nici ceilalti nu am auzit vreodata spunand "trebuie sa facem intr-un anumit fel pentru ca e presiune in strada".
Am avut situatii cand erau 10.000 de profesori in strada si noi judecam si cineva a dat un zvon fals ca s-a admis sesizarea si profesorii au inceput sa cante in strada, iar noi nu terminasem de dezbatut. Sigur, oameni suntem si noi, avem si noi slabiciuni, dar incercam aici sa ne pastram judecatori.
Ar trebui ca lumea sa stie si lucrul asta - dosare care intereseaza presa, cu presa la usa, sunt extrem de putine. Noi am judecat anul trecut 2.755 de dosare. Din astea, nu au fost nici 2-3% care sa intereseze presa, care vin cu aspecte politice. Noi judecam sesizarile justitiabililor - oamenii care au procese se adreseaza Curtii Constitutionale.
Am avut in anul 2009, 10.000 de dosare inregistrate, din care o parte au fost solutionate in 2010, in 2010 am solutionat 6.600 de dosare. In anul 2011, Curtea Constitutionala a pronuntat 1.655 de decizii care trebuie motivate. Si suntem 9 judecatori, se judeca numai in plen.
Ieri am avut o conferinta aici cu un profesor de la New York University care ne-a spus ca la Curtea Suprema din America se motiveaza pe an 80 de dosare - noi am motivat anul trecut 1.655. Si ei sunt tot 9 judecatori. Lumea ar trebui sa stie si sa inteleaga lucrurile acestea. Nici noua nu ne convine ca avem dosarele acestea cu iz politic, dar, pana la urma, legea e o emanatie a politicului, e un rezultat al luptei politice.
Aproape orice act normativ cat de cat important e contestat la Curtea Constitutionala - domnul Ponta spune chiar ca a devenit a treia camera a Parlamentului. De ce se intampla asta, e Constitutia neclara, incompleta, sau avem parte de o avalansa de gesturi politice pur simbolice, fara sanse?
Nu este in regula ca se intampla asa. Daca va uitati in urma, pana in anul 2005, lumea nici nu stia de Curtea Constitutionala. Dupa aceea au inceput sa apara probleme la Curtea Constitutionala si momentul cand Curtea Constitutionala a devenit foarte vizibila a fost momentul suspendarii presedintelui, in 2007.
Sigur ca, pana la urma, in orice stat, sesizarea la Curte a legilor inainte de promulgare e o arma in mana Opozitiei si Opozitia incearca in felul acesta sa blocheze promulgarea unor legi. Uneori, au dreptate si le-o dam cand au dreptate. Avem cam 4% din sesizari care se admit. Este foarte mult.
- Din sesizarile Opozitiei?
- Din sesizari, in general, la Curte. Faceti o socoteala - din 1.655 de decizii 4% cat inseamna. Este foarte mult. Cine spune ca e putin nu are deloc dreptate, pentru ca e dramatic ca o lege sa fie declarata neconstitutionala, mai ales cand este vorba de legi care sunt deja in aplicare - se aplica de 2,3,5 ani si o declaram neconstitutionala dupa atata vreme. Sigur ca sunt si foarte multe sesizari care se fac doar de dragul de a se face, ca sa mai intarzie aparitia legii.
Sunt multe situatii, imi pare rau ca nu pot sa le fac publice. Daca cei care ne citesc deciziile ar citi si sesizarea, mult mai usor ar intelege ca decizia noastra este corecta pentru ca, de multe ori,sesizarea e facuta doar ca sa fie facuta, doar ca sa mai treaca timpul.
- Pana la urma, cum definiti rolul CCR in cei 20 de ani de activitate?
- Curtea Constitutionala este garantul legii fundamentale a Romaniei. Cel putin asa ar trebui sa fie. Fara modestie, Curtea isi indeplineste acest rol si am incercat si sa introducem in practica institutionala a Romaniei colaborarea cu loialitate intre institutii. Nu se poate ca institutiile statului sa-si puna piedica una alteia. Ele au fost infiintate, gandite sa duca tara asta inainte. Atunci e normal ca ele sa colaboreze cu loialitate si sa incerce sa-si indeplineasca atributiile cu buna credinta.
Curtea, prin deciziile pe care le-a dat chiar in solutionarea conflictelor juridice de natura constitutionala intre institutiile statului asta a incercat. Noi nu pedepsim institutiile statului, nu aplicam amenzi, nu aplicam sanctiuni, am incercat sa deblocam mecanismul statal si sa aratam care e calea de urmat in conformitate cu prevederile Constitutiei.
Va dau un exemplu, am avut o situatie in care Inalta Curte de Casatie si Justitie a obligat presedintele Romaniei sa inainteze un colonel la gradul de general. E inadmisibil - conform Constitutiei, presedintele e cel care confera gradul de general, nimeni altcineva. S-a dus executorul judecatoresc la presedintie cu o hartie si a spus "domnule presedinte, faceti-l pe asta general, ca asa a spus justitia". Curtea Constitutionala a fost sesizata cu aceasta problema si a pronuntat o decizie prin care a aratat - competenta de inaintare la gradul de general apartine exclusiv presedintelui si nimeni nu-l poate obliga sa-si indeplineasca sau nu aceasta atributie.